De 8 Martie, septuagenara Veturia Suciu din Cojocna, vestită artizană care a reprezentat de nenumărate ori România la mari festivaluri internaţionale, le transmite politicienilor ''să sprijine ţăranii, agricultura, meşteşugurile şi tradiţiile naţionale, acum când vremurile sunt grele''.

''Politicienii de la Bucureşti nu prea par să ştie că poporul de jos este cel ce duce mai departe tradiţiile naţionale şi, din păcate, nu fac ce trebuie să facă pentru neamul românesc'', consideră Veturia Suciu.

Ea nu este împăcată deloc nici cu faptul că tinerii sunt în totalitate captivaţi de computer - ''şi nu de lucruri serioase ci de jocuri violente, aduse de prin străinătate'' -, iar obiceiurile străvechi îi interesează doar pe doi-trei ''juni necorupţi'' din sat.
Înzestrată cu talent deosebit dar şi cu o memorie extraordinară, ea povesteşte cum la marele eveniment cultural organizat de România la Strasbourg, în 2007, intitulat ''România de la tine de acasă - La Roumanie de chez toi'' - şi care a coincis cu tradiţionalul ''Târg de Crăciun'' din capitala regiunii franceze Alsacia -, ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a venit la standul său şi a felicitat-o.
''Aveam o etichetă cu numele meu pe masa standului, prin urmare ministrul ştia cum mă cheamă, şi a venit la mine şi mi-a spus: ''Doamna Veturia, sunteţi mândria acestei mari manifestări''.
Talentata femeie din Cojocna face, de mulţi ani, costume populare pentru copii, broderii frumoase numai pe pânză tesută în casă, dar şi singurii ''îngeraşi'' din arta artizanală din România, lucraţi cu măiestrie din pănuşi de porumb.
Potrivit Veturiei Suciu, o suită de dansuri populare din Cojocna, unică în ţară - ''Ardeleana'', ''Ţarina'', ''Învârtita'' şi ''Roata'' -, ''îţi rupe inima când o vezi şi îi auzi cuvintele interpretate de un cor bărbătesc''.
''Acum ne străduim, cu domnul Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, să o readucem în practica sărbătorilor. Este lentă, se joacă mai rar. În zilele noastre se joacă mai mult dansuri mai repezite, dar cele patru amintite de mine sunt rupte direct din inima românului. Jocul şi cântecul popular spun totul despre o comunitate. Unde nu sunt jocuri şi cântece vechi nu este nici prietenie între oameni'', afirmă destoinica femeie din Cojocna.
Veturia Suciu a fost descoperită în 1994 de directoarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Simona Munteanu, pe atunci şef de secţie, care a încurajat-o foarte mult. La rândul său, prestigiosul etnograf Maria Bocşe a avut cuvinte de laudă pentru priceperea şi preocupările sale şi a îndemnat-o să scrie şi să publice tot ce ştie despre lumea satului de altădată.
În cartea publicată în 2003, Veturia Suciu descrie obiceiuri şi tradiţii din zona Cojocnei. Ea este mândră şi azi că volumul său a fost lansat în chiar sediul Primăriei din Cluj-Napoca. În prezent, pregăteşte o nouă carte, dedicată aceleiaşi teme. Volumul va fi însoţit de un CD cu vechi colinde interpretate chiar de Veturia Suciu.
''În Asociaţia Meşterilor Populari sunt, printre noi, şi meşteri cu studii superioare. Noi între noi suntem o familie, ne stimăm şi ne respectăm unul pe altul şi peste tot unde am mers am lăsat loc de bună ziua'', spune Veturia Suciu.
Ea a participat la festivaluri şi manifestări organizate de România în Italia, Belgia, Polonia, Franţa şi Turcia, dar şi la foarte multe festivaluri şi târguri naţionale.