Specialiştii de la IFC consideră că, la acest preţ, foarte puţine ferme pot să producă lapte pe profit. Pe de altă parte, este vorba şi de o supraproducţie de lapte, pentru că în lume este mai mult lapte decât se consumă. Profitul apare acolo unde în loc de 10 litri pe cap de vacă se produc 30 de litri. Cu vaci de performanţă şi cu ingineri zootehnici care ştiu să dirijeze mecanismul accelerat al unei vaci de mare producţie se pot obţine 25-30 de litri de lapte pe zi, care înmulţiţi cu cele 335 de zile ale anului dau în jur de 10.000 de litri', explică directorul DADRC, menţionând, totodată, că în acest fel, la nivel mondial, scad efectivele de animale, dar producţia creşte.
Olanda, de pildă, are acelaşi număr de vaci ca şi România, respectiv circa 1.700.000 de capete. Fermierii olandezi au o cotă de lapte de 11,5 milioane de tone, în timp ce cota celor din România este de trei milioane de tone. Rezultă, astfel, că fermierul din Ţara Lalelelor are de patru ori cota de lapte a unui fermier de la noi din ţară, ca urmare a producţiei obţinute pe cap de vacă.
'Subvenţiile UE vin şi pentru ca vânzarea să fie identică', arată Grigore Onaciu. El spune că în România sunt în total sub un milion de gospodari, respectiv 900.000, care au vaci de lapte, iar împărţind cele 1.700.000 de vaci la 900.000 de crescători rezultă o medie naţională de doar două capete pe fermier.
'Nu se poate face agricultură intensivă în România având numai două capete de vacă pe fermier', arată specialistul de la DADRC.  
'Faţă de 1989, şeptelul (numărul total al animalelor de fermă, la nivel naţional, n.r.) a scăzut cu 60 la sută  dar paradoxal, volumul producţiei de lapte a crescut cu 40 la sută, vacile fiind mult mai productive. Încet, încet, România se apropie de producţia de lapte din ţări ale Uniunii Europene', susţine directorul Grigore Onaciu.
Potrivit reprezentantului DADRC, 'marele necaz este că echipa care a participat la negocierile din 2004 pe probleme de agricultură, pentru aderarea ţării la UE, 'a uitat' să deschidă un capitol pentru stimularea agriculturii ecologice, iar România nu are prevăzute subvenţii pentru acest domeniu special. Agricultorii români nu mai folosesc, însă, din lipsă de fonduri, îngrăşăminte chimice, pentru că un sac de 50 de kilograme de îngrăşăminte complexe costă 40-45 de euro. Nici cultivatorii nu mai cumpără pesticide, pentru că şi acestea sunt foarte scumpe, astfel că agricultura din România este ecologică'.
Totodată, Grigore Onaciu mai spune că 'nicio ţară din UE nu are dirijată spre vânzarea directă, la piaţă, 60 la sută din cota de lapte'. Din cele 3 milioane de tone de lapte care se obţin anual în România, cantitatea de 1,9 milioane de tone este pentru vânzarea directă, la piaţă. 'Nici o ţară din UE nu a făcut o negociere atât de proastă, la acest capitol, precum România: este evident puţin doar un milion de tone de lapte pentru procesarea în fabrici', a subliniat directorul DADRC. 
În judeţul Cluj mai sunt încă multe ferme de subzistenţă, în care gospodarii deţin numai o vacă, pentru consumul de lapte al familiei, însă un număr important de fermieri au deja unităţi zootehnice de producţie cu peste 100 de vite.
Directorul DADRC a arătat, în context, că în judeţ sunt 125 de unităţi agricole constituite în baza Legilor 31 şi 36 şi care au statut de persoane juridice. Aceste unităţi sunt profilate fie pe culturi vegetale, fie pe zootehnie, fie pe horticultură. Pe lângă producătorii care deţin doar un animal şi hectare puţine de teren, în judeţ sunt deja multe societăţi care au chiar şi 1.000 de hectare, şi în care sunt active în jur de 400-600 de persoane ce şi-au donat pământul şi lucrează în sistem asociativ. DADRC îi ajută pe agricultori şi pentru constituirea de asociaţii.
'Laptele produs de vacile fermierilor din judeţul Cluj este preluat de companiile Napolact şi Milli, subsidiare ale firmei olandeze Friesland, care lucrează în sistem profit şi nu este interesată de protecţia fermierilor', a mai spus Grigore Onaciu.

"Pe o porţiune de aproape 22 km de drum, îndeosebi prin Pasul Gutâi ( 900 metri altitudine), vizibilitatea este sub 100 de metri şi se circulă cu greutate. Este una dintre porţiunile cele mai grele de drum din cauza serpentinelor şi curbelor destul de strânse, care pun în dificultate şoferii. Drumul este bine semnalizat, însă din cauza ceţii participanţii la trafic trebuie să conducă prudent", a spus Dumitriţa Hotea.

De asemenea, şoferii aflaţi în trafic mai pot întâlni ceaţă şi pe DJ 184, între Baia Sprie - Cavnic - Ocna Şugatag, pe DN 19, între Sighetu Marmaţiei - Piatra - Pasul Huta - Certeze, şi pe DE 58, Baia Mare - Satu Mare.

"A fost atenţionată Primăria Bistra să comunice populaţiei faptul că este interzis consumul apei din reţea, fără o prealabilă fierbere şi să-şi respecte obligaţia de a asigura altă sursă de apă potabilă", a spus Lămurean.

Potrivit acestuia, problemele sunt cauzate de faptul că în momentul în care societatea judeţeană de apă nu furnizează apă Primăriei rezervoarele pentru populaţia din comună sunt umplute cu apa provenită dintr-un râu din apropiere.

"Considerăm că situaţia creată poate să genereze îmbolnăviri cu transmitere hidrică, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei", a afirmat Mircea Lămurean.

Acesta a adăugat că DSP a obligat Primăria Bistra să asigure alternativa de apă potabilă pentru locuitori.

Din numărul total de şomeri, 4.360 sunt indemnizaţi, iar 5.547 neindemnizaţi, iar rata şomajului situată la 7,2% face ca Brăila să se numere printre judeţele cu cei mai mulţi şomeri din ţară.

Lucrarea a fost finanţată parţial din bugetele Consiliului Judeţean Argeş şi Consiliului Local Cuca, restul banilor fiind viraţi de la bugetul de stat prin Programul de dezvoltare a infrastructurii.

România are la ora actuală rezerve de 755 milioane tone huilă, 1,49 miliarde tone lignit şi 74 milioane tone ţiţei. Potrivit ANRM, în ceea ce priveşte ţiţeiul, producţia va scădea în următorii ani cu circa 2,4 % pe an, iar la gaze naturale producţia va scădea cu 2-5 % pe an.

"În ceea ce priveşte reactoarele 1 şi 2 ale Centralei de la Cernavodă, aceasta va asigura necesarul de energie până în 2017", a spus Pătruţi. Totodată, acesta a anunţat că ANRM va scoate la licitaţie, începând din decembrie, circa 30 de perimetre de explorare cu o lungime de 30.000 de km pătraţi de petrol şi gaze.

România are o istorie de 150 de ani în exploatarea ţiţeiului şi de 100 de ani de exploatarea gazelor naturale, iar mixul energetic al ţării este format 40 % din cărbune, 19 % din gaze naturale, 29 % energie hidro, 9 % nuclear şi 3 % petrol.

De altfel, potrivit DADR, suprafaţa totală calamitată de seceta din acest an este de 89.000 de hectare, însă doar pentru o parte din această suprafaţă există asigurări în baza cărora fermierii pot primi despăgubiri din partea statului.

Valoarea totală a pagubelor înregistrate de fermierii tulceni în acest an a fost estimată de DADR la peste 65 de milioane de lei, circa 50% din această sumă reprezentând valoarea pagubelor pentru culturile asigurate.

Tulcenii preferă culturile de toamnă

Fermierii tulceni au finalizat lucrările de semănat din această toamnă, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală constatând că agricultorii extind suprafeţe cultivate toamna în detrimentul culturilor de primăvară.

Cea mai mare suprafaţă, respectiv 67.000 de hectare, a fost cultivată cu grâu de toamnă, cultura de rapiţă ocupând la rândul său o suprafaţă de 39.247 de hectare.

Fermierii tulceni au înfiinţat culturi de orz şi orzoaică de toamnă pe o suprafaţă totală de peste 20.000 de hectare.

Dacă Europa Occidentală îşi va reveni, probabil că în semestrul al doilea vom avea o stabilitate a exporturilor şi apoi să trecem pe creştere", a spus reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Potrivit datelor ANEIR, în primul semestru al acestui an 7.000 de firme exportatoare au dispărut de pe piaţa externă, adică treime din cele 21.800 de companii.

În primele nouă luni ale anului exporturile au scăzut cu 18,3%, la 21,18 miliarde euro, comparativ cu un declin al importurilor de 35,9%, la 43,9 miliarde de euro.

Potrivit prognozelor ANEIR, exporturile vor avea în acest an o scădere de 20%, în timp ce pentru importuri este estimată o reducere mai mare, de 35%.

Problemele cu care exportatorii se confruntă, pe lângă scăderea cererii pe piaţa externă, sunt legate de rambursările de TVA care încă nu au fost rezolvate în totalitate, accesul limitat la finanţare şi restanţele la facturi.

"Ministerul Finanţelor nu a rezolvat problema rambursărilor de TVA, deşi termenul limită a expirat. De asemenea, ordinul privind rambursarea TVA la exportatori cu control ulterior este blocat la minister", a spus Ionescu.

În vederea sprijinirii firmelor exportatoare, Ionescu a precizat că în următoarea perioadă vor fi deschise la Beijing, Moscova şi Cairo centre de promovarea a exporturilor prin sistem public privat.