Proiectul poartă numele 'Program de formare complexă pentru judeţele din Transilvania de Nord' şi este în valoare totală de 800.000 de lei, din care 783.600 de lei este asistenţă financiară nerambursabilă.
 Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea capacităţii administrative a administraţiilor locale din România, prin sprijinirea îmbunătăţirilor de structură şi proces care contribuie la eficacitatea organizaţională, în cadrul unui program de instruire pentru angajaţii membrilor ADI Transilvania de Nord, iar scopul îl reprezintă îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor personalului din cadrul autorităţii administraţiei publice judeţene.
 Personalul vizat este format din 120 de angajaţi ai consiliilor judeţene Cluj, Bihor, Satu Mare şi Sălaj.
 'Iniţierea acestui proiect a avut la bază conştientizarea faptului că reformarea şi modernizarea administraţiei publice locale se pot realiza exclusiv prin schimbarea mentalităţii funcţionarilor publici şi prin creşterea nivelului de competenţă profesională a acestora, astfel încât să poată răspunde cu promptitudine nevoilor din ce în ce mai complexe şi mai variate ale cetăţenilor', a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
 Printre domeniile de formare se numără managementul proiectelor, achiziţiile publice, managementul resurselor umane, asistenţa socială, finanţarea instituţiilor publice, planificarea strategică, relaţii publice şi comunicare, accesarea fondurilor structurale.

Academia suedeză, care atribuie Premiul pentru Literatură în fiecare an, începând cu 1901, a anunţat numele laureatei din acest an la 8 octombrie, motivându-şi alegerea prin faptul că 'Müller descrie peisajul dezrădăcinării cu concentrarea poeziei şi francheţea prozei'.

Scriitoarea în vârstă de 56 de ani s-a numărat începând din 1999 printre favoriţii la obţinerea premiului, iar anul acesta era unul dintre numele vehiculate cel mai des ca posibil laureat.

Herta Müller s-a născut la 17 august 1953, la Niţchidorf, în Banatul românesc şi a urmat Filologia la Timişoara. În acest oraş ea a debutat ca prozatoare, transpunând amintirile din copilărie în pagini care au şocat mulţi cititori.

Volumul de debut, 'Niederungen' - 'Şesuri', definitivat în 1978, a apărut abia în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a ciopârţit simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea a fost dată afară de la serviciu şi a fost trimisă la o întreprindere, unde a lucrat, ulterior, ca traducătoare.

În 1987, ea a emigrat în Republica Federală Germania, stabilindu-se la Berlin. Numeroasele invitaţii de a preda la diverse universităţi din întreaga lume au purtat-o în Anglia, Statele Unite şi Elveţia.

Temele recurente în poezia şi proza autoarei sunt: despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Lucrările eseistice ilustrează trecutul României, trecutul personal al autoarei, realitatea vieţii dinainte de 1990 şi al realităţii de după 1990.

Volumul 'Herztier' (apărut în limba română în 2006 la Editura Polirom cu titlul 'Animalul inimii' în traducerea Norei Iuga) a fost distins cu Premiul International IMPAC Dublin Literary Award, în 1998, pentru cea mai bună carte a unui autor străin. În limba română au mai apărut: 'Regele se-nclină şi ucide' (Editura Polirom, 2005, 'Este sau nu este Ion' (Editura Polirom, 2005; volum de poezie colaj).

Cel mai recent volum al scriitoarei, tradus în română de Nora Iuga, este 'În coc locuieşte o damă' (2006).

Müller a publicat peste 20 de volume cu succes la public şi critică, în prezent fiind considerată unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă germană.

Literatura Hertei Muller şi angajamentul ei curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate şi democraţie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atât cel comunist cât şi cel fascist, i-au conferit un loc de vârf în literatura europeană şi o voce politică important.

Potrivit datelor centralizate de poliţie, jandarmerie, ONG-uri, Direcţia de Asistenţă Socială şi compartimentele specializate din cadrul primăriilor, mai bine de trei sferturi dintre cazuri au fost înregistrate în mediul rural, unde lipsa banilor duce, adesea, la conflicte violente între soţi, chiar sub privirile copiilor.

O altă problemă cu care se confruntă judeţul Bistriţa-Năsăud este lipsa unui centru de zi destinat victimelor violenţei în familie, pentru care există întocmit un proiect, dar a cărui finanţare nu a putut fi asigurată din bugetul pentru anul în curs.

În cursul zilei de joi au fost confirmate în judeţul Hunedoara un număr de cinci cazuri de gripă nouă, dintre care trei în Hunedoara şi câte unul în Deva şi Petroşani.

De la începutul pandemiei, 82 de hunedoreni au fost diagnosticaţi ca suferinzi de gripă A/H1N1, pe baza testelor de laborator. 

În urma tratamentului aplicat, 113 bolnavi s-au vindecat de gripă nouă.

“În rândul şomerilor indemnizaţi, luna trecută, am avut 1.280 de persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, un număr uşor crescut faţă de cel din luna anterioară, precum şi 1.240 de persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, cu aproape 200 mai multe decât cele din luna anterioară”, a afirmat Cristian Denuşi.

În ceea ce priveşte şomerii neindemnizaţi, reprezentantul AJOFM a mai spus că 23,4% din totalul celor 2.662 de tulceni fără locuri de muncă au vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, o altă categorie de persoane afectată de şomaj fiind cea a tulcenilor cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, care reprezintă 21,6% din numărul total al şomerilor neindemnizaţi.

În noiembrie, rata şomajului a fost în judeţul Tulcea de 8,18%, mai mare cu 4,48 puncte procentuale faţă de cea din aceeaşi lună a anului trecut şi cu 0,52 puncte procentuale mai mare faţă de luna octombrie 2009.

Numărul de şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii trecute, respectiv 7.424, a crescut cu 410 faţă de luna anterioară, 4.762 dintre aceştia primind indemnizaţii.

Potrivit sursei citate, din numărul total al şomerilor, doar 105 au vârste mai mici de 25 de ani.

Tăierea, transportul, depozitarea şi comercializarea “pomilor de Crăciun” vor fi monitorizate în perioada imediat următoare de poliţiştii din Alba, împreună cu reprezentanţii instituţiilor cu competenţă în domeniu, se precizează într-un comunicat dat joi publicităţii.

Transportarea materialelor lemnoase sau a celorlalte produse specifice fondului forestier, cu orice mijloc de transport, fără documente legale de provenienţă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei.

În administraţia judeţeană există doar cinci astfel de cazuri. “Trei dintre funcţionarii Consiliului Judeţean Prahova au optat în scris pentru pensie, iar pentru alţi doi funcţionari au încetat raporturile salariale cu instituţia pentru că nu şi-au depus opţiunea în scris până la data limită”, a declarat Antoaneta Varga, purtător de cuvânt al CJ Prahova. În Consiliul Judeţean Prahova lucrează, în prezent, 253 de funcţionari publici.

La Prefectura Prahova nu există astfel de situaţii, iar la Primăria Ploieşti trei funcţionari publici au preferat să renunţe la salariu în favoarea pensiei.

“Pacientul este încă internat la secţia de terapie intensivă, dar, din fericire, starea lui este spre ameliorare. Este încă ventilat artificial, dar pronosticul este bun şi sperăm ca în câteva zile să respire normal. Se pare că asistentul avea antecedente medicale, o problemă pulmonară, de care nu ştia. Şi-a dat seama că nu răspunde la tratamentul anti-gripă şi atunci şi-a pus problema că ar fi şi alte probleme”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Judeţean din Craiova, Ilie Preda.