Bărbat înecat în râul Câlniştea, Giurgiu

În zonă s-a deplasat un echipaj al Detaşamentului de Pompieri Giurgiu care au efectuat căutări pe râu cu ajutorul unei bărci pneumatice.
După aproape o zi de căutări, în albia râului a fost găsit calul care avea apa aproape de gât, dar era în viaţă şi a fost salvat. Cercetările au continuat şi, după aproape două zile de căutări, a fost găsit, la aproximativ două sute de metri de podul din zonă, şi trupul bărbatului de 35 de ani dat dispărut.
Trupul acestuia se află acum la morga Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu pentru efectuarea necropsiei.
Autorităţile presupun că bărbatul a încercat să scurteze drumul şi să traverseze râul prin albia acestuia, fără să mai ajungă la podul din zonă, dar cercetările continuă pentru elucidarea condiţiilor în care s-a produs înecul.


Turismul din Tulcea, afectat de gripa aviară

''S-a vorbit despre gripa aviară începând cu data de 7 octombrie 2005, iar anul următor a fost compromis în ceea ce priveşte turismul în Delta Dunării. Abia în 2007-2008 lucrurile au început să se mişte, după care a venit criza economică şi iar s-a prăbuşit turismul. Acum a venit din nou gripa aviară. Deci singurul lucru pe care noi îl cerem este ca autorităţile să dea dovadă de responsabilitate şi nu să încerce să iasă în evidenţă aşa cum s-a întâmplat în 2005'', a menţionat preşedintele Virgil Munteanu.
Preşedintele asociaţiei, care reprezintă 90% din societăţile private din Deltă, a amintit că pagubele estimate de turoperatori în 2006 au fost de 10 milioane de euro.
În acelaşi timp, preşedintele filialei teritoriale a Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Silviu Gheorghe, a amintit că nicio persoană din România nu a murit din cauza gripei aviare din perioada 2005-2007.
''Cu siguranţă este ceva, dar nu la nivelul la care este prezentat acest subiect. În Grecia de exemplu, a fost difuzată ştirea despre gripa aviară doar de două ori, nu aşa cum se întâmplă în România. Iar asta pentru că autorităţile de acolo sunt conştiente de impactul pe care îl poate avea un astfel de subiect asupra activităţii turistice. Păsări moarte au fost tot timpul în Delta Dunării şi în fiecare primăvară, iar cauzele au fost diverse. Mie mi se pare ciudat că acum se vorbeşte despre gripă aviară, cu o lună înainte de începerea sezonului turistic'', a menţionat preşedintele filialei tulcene a ANTREC, Silviu Gheorghe.
Liderul asociaţiei care reprezintă circa 60 de pensiuni omologate sau în curs de omologare a amintit că în 2006, peste 90% din grupurile de turişti care urmau să vină în deltă şi-au reziliat contractele după ce s-a confirmat prezenţa gripei aviare în judeţ.
La sfârşitul săptămânii trecute, patru păsări domestice din două gospodării particulare din satul Letea au murit, proprietarii acestora anunţând medicul veterinar din oraşul Sulina. Acesta a prelevat probe de la păsările domestice, în urma analizelor efectuate în Laboratorul Sanitar-Veterinar din Tulcea semnalându-se prezenţa virusului H5N1. Analizele au fost reconfirmate luni de laboratorul de specialitate din Bucureşti, autorităţile tulcene demarând punerea în practică a procedurilor prevăzute în planul antiepizootic.
Toate păsările domestice din cele două gospodării particulare au fost sacrificate, medicii veterinari începând dezinfecţia gospodăriilor şi monitorizând starea de sănătate a populaţiilor de păsări domestice din localităţile Letea, Cardon, Sfiştofca şi CA Rosetti, care se află la o distanţă de până la 10 kilometri de focarul de gripă aviară. În acelaşi timp, autorităţile locale au instalat covoare dezinfectante la toate instituţiile publice şi societăţile private din comună, Autoritatea de Sănătate Publică monitorizând starea de sănătate a celor şase persoane din cele două gospodării.
Satul Letea din comuna CA Rosetti numără circa 200 de persoane, principala lor activitate fiind pescuitul şi turismul. Localitatea se află în apropiere de Rezervaţia Pădurea Letea, prima rezervaţie înfiinţată în Delta Dunării. Rezervaţia este caracterizată prin abundenţa plantelor agăţătoare care se încolăcesc pe arbori, dând aspectul unei păduri tropicale, speciile rare de plante, animale şi insecte constituind un punct de atracţie în plus pentru turiştii care ajung în această zonă. Pădurea Letea şi pădurea Caraorman sunt singurele păduri de nisip din România în care se găsesc liane ale căror lungimi pot ajunge şi la 25 de metri.


Accident rutier pe DN 7, la ieşirea din Sebeş

Şoferul unui autotren nu s-a asigurat la efectuarea unui viraj la stânga, autovehiculul intrând în coliziune cu un alt autotren, angajat în depăşire. Potrivit sursei citate, în urma impactului o persoană a fost rănită uşor.

Traficul este blocat pe ambele sensuri şi se estimează că va reveni la normal în jurul orei 14:00.

 


A reînceput vaccinarea anti-HPV

Vaccinarea s-a făcut de către medicii cabinetelor medicale din reţeaua de învăţământ preuniversitar şi universitar, medicii de familie şi ai cabinetelor ginecologice şi de planificare familiară.

Din cele 1.060 doze de vaccin aprovizionate de DSP Mehedinţi în cursul anului 2009 se mai află în stoc, la această dată, 408 doze.

"Situaţia se datorează atât dezinteresului manifestat de părinţii fetelor, cât şi unei campanii de informare ineficiente. De aceea, în perioada care urmează vom acţiona cu mai multă responsabilitate în a convinge familiile fetelor despre necesitatea şi utilitatea vaccinării împotriva cancerului de col uterin", a precizat Borugă.

DSP Mehedinţi se va aproviziona cu noi doze de vaccin în cazul în care cele existente în reţea se vor epuiza, iar toate cele aproape 3.000 de persoane cartografiate, aflate în categoria celor pentru care se administrează vaccinul anti-HPV, vor fi imunizate.

 


Un tren de marfă a deraiat, în Hunedoara

''La faţa locului s-au deplasat comisiile de cercetare ale CFR SA şi ale AFER, precum şi echipele de intervenţie din cadrul Regionalei CF Timişoara care, cu ajutorul utilajelor speciale, vor efectua operaţiunile de repunere pe şină a vagoanelor deraiate şi eliberarea gabaritului, astfel încât traficul feroviar să poată fi reluat în cel mai scurt timp şi pe firul I'', anunţă CFR.

Până la repunerea vagoanelor deraiate pe şină, circulaţia trenurilor de călători, pe relaţia Petroşani - Simeria, s-a desfăşurat doar pe firul II.  În urma incidentului, trenul personal  2702 care circulă pe relaţia Simeria - Petroşani a ajuns cu 55 de minute întârziere la destinaţie.

Nu se ştie care sunt cauzele producerii acestui incident.

 


Cotele Dunării sunt în scădere

La ora actuală debitul apei la postul hidrometric Călăraşi de pe fluviul Dunărea este de 11.089 mc/s. Incintele îndiguite Călăraşi - Raul, Unirea - Jegălia - Gâldău şi Borcea de Sus cu toate sectoarele se menţin în faza întâi de apărare.

Conform planurilor de apărare, se supraveghează permanent digul, în special în punctele critice din cele trei incinte. Apele Dunării sunt în scădere, ajungând joi la Călăraşi la 11 centimetri sub cota de atenţie, iar la Olteniţa la 7 centimetri, cu un debit de 10.330 mc/s.

 


Ajutor pentru familiile afectate de o alunecare de teren

"Am fost la faţa locului şi am evaluat situaţia. Aceşti oameni trebuie strămutaţi. Voi promova un proiect de Hotărâre de Guvern pentru despăgubirea sinistraţilor şi împreună cu autorităţile locale vom identifica un amplasament pentru construcţia unor case noi", a precizat prefectul Mîţu.

Acesta a afirmat că va institui o comisie care va verifica modul în care s-au cheltuit 700.000 lei alocaţi în anii trecuţi pentru consolidarea terenului care a alunecat, afectând şase gopodării şi anexele acestora.

Prefectul Ion Mîţu a arătat că a dispus întocmirea documentaţiilor tehnice necesare strămutării familiilor care se află izolate întrucât şi drumul de acces către acestea este avariat şi riscă să rămână fără bunuri şi fără viaţă dacă alunecarea va continua.

 


Vânzările de bere au scăzut cu 13%

"Românii preferă covârşitor berea produsă local, ceea ce explică ponderea relativ scăzută a importurilor, care se situează sub 1% din totalul vânzărilor", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Jan Derck van Karnebeek, noul preşedinte al asociaţiei "Berarii României" şi director general al Heineken România.
În cifre, importurile au scăzut anul trecut la 0,17 milioane hectolitri, de la 0,5 milioane hectolitri în 2008, în timp ce exporturile au crescut de la 0,06 milioane hectolitri la 0,17 milioane hectolitri.
În ceea ce priveşte vânzările pe segmente de ambalaje, în 2009, berea la PET a avut cea mai mare cotă de piaţă, de 46,7%, urmată de berea la sticlă, cu 35,3%, la cutie, cu 14,8%, şi berea draft, cu 3,2%.
Din asociaţia "Berarii României" fac parte companiile Bergenbier, Heineken România, Romaqua Goup, United Romanian Beweries şi Ursus Beweries, care au derulat anul trecut investiţii de 105 milioane de euro.


Campanie agricolă, întârziată de vreme

Potrivit specialistului, nu este încă o problemă neînceperea campaniei agricole de primăvară, deoarece judeţul Olt are capacitatea tehnică de a începe deodată semănatul la toate culturile de primăvară.
'În mod normal, dacă vremea ar fi permis, unele culturi, cele pe care noi le numim de primă urgenţă, se puteau semăna din februarie, dar din cauza excesului de apă ce se menţine încă, se vor amâna toate lucrările agricole de primăvară până când vremea va fi prielnică şi terenurile nu vor mai avea exces de apă şi bălţi. Dacă nu mai plouă foarte mult în următoarele două săptămâni, judeţul Olt are forţa mecanică şi utilaje pentru a recupera şi această perioadă de întârzieri', a mai spus Maria Pavăl.
Reprezentantul DADR Olt a adăugat că în acelaşi timp precipitaţiile abundente din această iarnă şi începutul lunii martie sunt benefice pentru culturi având în vedere că în anii anteriori a fost deficit de apă în sol şi acum rezerva de apă din sol a fost refăcută.
În judeţul Olt vor fi înfiinţate culturi de primăvară pe 197.000 de hectare, dintre care peste 100.000 de hectare vor fi cultivate cu porumb, 40.000 de hectare cu floarea soarelui, restul urmând a fi cultivate cu păioase şi legume.
În toamna anului trecut au fost înfiinţate culturi de grâu pe 136.000 hectare, de rapiţă pe 32.000 hectare, dar au mai fost cultivate şi orz, orzoaică şi legume pe aproape 23.000 de hectare. Culturile de toamnă au potrivit specialiştilor o evoluţie foarte bună.


Finanţări europene pentru 'Fermierul Bio'

Potrivit datelor furnizate Agerpres de preşedintele BioRomânia, investiţiile într-un astfel de solar ar fi de cel mult 15.000 de euro, jumătate din această sumă putând fi finanţată din fonduri europene.
'O astfel de investiţie este amortizată într-un an şi ar putea asigura lunar un salariu mediu al unei familii', a explicat Cioceanu.
Acesta a precizat că intenţiile Asociaţiei Bio-România sunt de a oferi fermierilor modele de proiecte la cheie, precum mini-adăposturile pentru găini ouătoare crescute în sistem ecologic, stupină ecologică cu 50 de stupi sau o microlivada pe un hectar, care poate fi lipită de casă.
Cioceanu a mai precizat că în prezent sunt discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor pentru obţinerea unor credite bancare avantajoase de către agricultorii din sistemul ecologic.
'Realizarea unor astfel de proiecte ecologice ar putea aduce pe piaţă o mare parte din fermele de subzistenţă din România, care vor putea produce alimente sănătoase şi de calitate', a mai spus preşedintele Bio-România.
Potrivit sursei citate, la ora actuală agricultura ecologică din România este penalizată, nu încurajată, în condiţiile în care sectorul nu este subvenţionat.
'Primul obiectiv al asociaţiei noastre a fost de conştientizare a autorităţilor statului român de acorda subvenţia cuvenită agriculturii ecologice, mai ales că România este unica ţară din UE care nu beneficiază de astfel de subvenţii', a adăugat şeful Bio-România.
Prin renegocierea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), s-ar putea introduce din 2011 măsura de agromediu, cea care ar aduce subvenţii sectorului agriculturii ecologice, de la 200 de euro pe hectar pentru cultura mare, la 3.000 de euro pentru un ha de solar sau livadă, 75 la sută din fondurile alocate subvenţiilor fiind bani europeni, iar 25 la sută din bugetul naţional.
'Dacă se vor da subvenţii pe agricultura bio din 2011 consider că vom avea o explozie de operatori care vor trece de la agricultura convenţională la cea ecologică', a menţionat Marian Cioceanu.
Potrivit acestuia, la ora actuală se află în parlament proiectul Legii achiziţiilor verzi care ar putea încuraja consumul, dar şi producţia de alimente ecologice.
'Statul ar trebui să fie primul care încurajează un consum responsabil şi prietenos cu mediul. Dacă prin Legea achiziţiilor verzi banii publici pentru achiziţii ar fi dirijaţi pentru cumpărarea alimentelor ecologice în spitale, grădiniţe, unităţi militare am proteja şi sănătatea oamenilor, dar şi mediul şi s-ar putea crea o piaţă mai mare de produse ecologice', a explicat preşedintele Asociaţiei ecologice.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, piaţa internă de produse ecologice a totalizat, în 2009, aproximativ 20 de milioane de euro, o valoare similară cu cea din 2008, în timp ce valoarea exporturilor de astfel de produse a scăzut cu 20 la sută faţă de 2008, până la 80 de milioane de euro. Exporturile de produse ecologice au scăzut de la 129.770 tone în 2008, la 100.000 de tone în 2009, din cauza reducerii cererii pe piaţa comunitară, în special a laptelui şi produselor lactate. În 2008, exporturile de produse ecologice au totalizat 100 de milioane euro.
Anul trecut, România a înregistrat şi o scădere a numărului operatorilor ecologici înregistraţi, de la 4.191 în 2008, la doar 3.316 la finele anului trecut.
În ceea ce priveşte suprafeţele cultivate în sistem ecologic, datele prezentate de consilierul MADR arată că, la finele lui 2009, acestea ocupau 240.000 ha din suprafaţa totală agricolă a României, respectiv 1,8 la sută, mai mult cu 8,6 la sută decât în 2008, când s-au raportat 221.000 ha (1,6 la sută din totalul suprafeţei agricole).
Pentru 2011, strategia MADR prevede atingerea unei suprafeţe de 337.000 de ha (2,27 la sută din total suprafeţei agricole), iar pentru 2013 de circa 754.000 ha (respectiv 5,08 la sută). De asemenea, intenţiile MADR sunt de a stimula creşterea consumului de produse ecologice pe cap de locuitor, astfel ca în 2013, acestea să reprezinte 10 la sută din totalul produselor alimentare comercializate pe piaţa internă.