Imediat după accident la faţa locului a ajuns un elicopter SMURD, care l-a transportat pe şoferul tirului la spital. Din cauza rănilor grave, bărbatul de 50 de ani din Gherla a decedat la scurt timp.

În momentul producerii accidentului, în tren se aflau şase călători. Din fericire, niciunul nu a fost rănit.

Trenul a fost repus pe şine şi tractat de o altă garnitură la Tîrnăveni. Traficul feroviar pe tronsonul respectiv s-a reluat după mai bine de cinci ore, timp în care tirul a fost ridicat de pe calea ferată.

Pe profilul de sol de la suprafaţă până la adâncimea de un metru gradul de umiditate va fi în limite satisfăcătoare şi chiar optim pe întreg teritoriul ţării în aprilie. În luna mai, în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăgan şi Sudul Moldovei aceste limite pot fi ridicate, iar problemele vor apărea în iunie.

"În Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei şi în Sudul Moldovei deficitele de apă pot fi accentuate. Va apărea secetă pedologică moderată, puternică şi, local, chiar extremă", se precizează în prognoza dată publicităţii marţi.

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, a anunţat, marţi, că instituţia pe care o conduce a renunţat să mai dea publicităţii prognoza meteo pe lungă durată, singura estimare pe o perioadă mai mare de zece zile care va ajunge la public urmând să fie cea agrometeorologică.

"Am constatat că au fost probleme în a se înţelege faptul că prognoza meteo pe termen lung este o estimare şi nu trebuie privită ca o chestiune exactă. În aceste condiţii am decis să renunţăm a o mai da publicităţii ea urmând să fie folosită ca bază pentru prognoza agrometeorologică sau pentru prognoza hidrologică. Este un instrument folositor pentru specialişti, pentru cunoscători, dar am primit semnale că o anumită parte a presei, o anumită parte a publicului şi chiar anumiţi politicieni nu au înţeles care este rolul şi care este gradul de realizare a acesteia", a declarat Ion Sandu.

Declaraţiile au fost făcute marţi cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.

Acesta a precizat că MADR poate face acest demers la Comisia Europeană, dar este convins că România nu va primi un răspuns pozitiv.
'Nu vom avea un răspuns pozitiv de la UE, chiar dacă noi le trimitem notificările pentru continuarea ajutoarelor şi în 2010', a spus ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, MADR se va implica, însă, în adoptarea rapidă a actelor normative pentru reducerea accizei la motorină sau pentru acordarea de subvenţii pe bunăstare la porc şi pasăre.
'Aceste acte normative sunt deja pe filiera de avizare. Pot să le prezint şi această săptămână în guvern dacă se termină procesul de avizare de la celelalte ministere', a spus şeful de la agricultură.
Circa 400 de agricultori membrii ai Federaţiei 'Agrostar'au anunţat că vor protesta marţi, timp de două ore şi jumătate, în faţa Ministerelor Agriculturii şi Finanţelor Publice, pentru plata subvenţiilor restante pe anul 2009 şi reducerea cu 50 la sută a preţului motorinei la pompă folosită în agricultură.
De asemenea, agricultorii cer reducerea TVA pentru produsele agricole la 5 la sută precum şi obţinerea unei derogări de la Comisia Europeană pentru menţinerea ajutoarelor de stat şi în 2010, având în vedere că nici până acum legislaţia privind noile forme de sprijin financiar nu a fost aprobată de Guvern şi de către Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, Agrostar cere MADR notificarea de urgenţă a ajutorului de minimis de până la 15.000 de euro, pentru sectorul legume-fructe, conform recomandărilor Comisiei Europene pentru anul 2010.
'Am stabilit calendarul protestelor şi dacă problemele noastre nu îşi vor găsi rezolvarea la începutul lunii mai vom organiza un miting în Capitală la care vor participa circa 8.000 de membrii 'Agrostar' şi vom aduce utilaje şi animale. Până acum ministerul nu a dat nicio dovada că ar avea o strategie coerentă care să scoată agricultura din criză. Importurile cresc, evaziunea fiscală creşte, agricultorii români dau faliment şi nu se face nimic. Numeroasele demersuri pe care le-am făcut până acum la Ministerul Agriculturii au rămas fără răspuns', a declarat preşedintele Federaţiei 'Agrostar' , Niculae Ştefan.
Şeful de la agricultură a declarat recent că 'în curând se va adopta o prevedere legală privitoare la subvenţia de combustibil pentru agricultură'.
'Am propus o reducere a accizei pe motorină de la 29,3 euro la mia de litri la 21 de euro la mia de litri, adică limita minimă admisă de Uniunea Europeană. Practic, se va realiza o reducere de aproximativ 1,16 lei/pe litru de motorină, efort financiar care sper să ajute la derularea în bune condiţii chiar a actualei campanii de primăvară', a spus Mihail Dumitru

În schimb, subvenţiile europene pe suprafaţă vor fi acordate pentru întreţinerea terenurilor dacă sunt menţinute bunele condiţii agricole şi de mediu.
'Agricultorii pot primi plăţile europene fără să-l cultive dacă fac o minimă întreţinere, respectiv să-l cosească, să fie lipsit de bălării sau de vegetaţie lemnoasă, să nu ardă miriştile. În aceste condiţii au dreptul să primească banii', a explicat Dumitru.
Acesta a precizat că a fost modificată lista Bunelor Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), care sunt sunt mai dure şi mai stricte în 2010, fiind întărit, totodată, şi controlul.
În ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole, şeful de la Agricultură a menţionat că se lucrează la un act normativ.
'Avem un grup de lucru, facem o analiză a situaţiei, şi în funcţie de rezultatele analizei vom decide dacă vom merge pe un act normativ sau pe un pachet de acte normative pentru că situaţia este foarte complexă', a explicat Mihail Dumitru.
Programul rentei viagere a fost stopat din 2010, fiind considerat ajutor de stat, România având dreptul să deruleze un astfel de sprijin financiar doar trei ani după aderare. Scopul rentei viagere era de a comasa terenurile agricole.
Sprijinul pe suprafaţă în 2010 se ridică la 166 euro pentru un hectar, din care 81 de euro din fonduri europene, iar 85 de euro de la bugetul naţional.
Fondurile europene alocate pentru anul 2010 se ridică la 730 milioane euro, iar suma alocată din bugetul naţional se cifrează la 635 milioane euro pentru sectorul vegetal şi animal.
Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.
Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierilor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare.
Solicitantul trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe toată suprafaţa fermei.

'Deocamdată, nu există o împărţire a acestei suprafeţe pe culturi, iar ceea ce pot spune este că suprafaţa propusă pentru înfiinţarea culturilor de primăvară este mai mare cu aproape 20.000 de hectare faţă de cea înfiinţată anul trecut', a afirmat directoarea Răileanu.
Oficialul DADR a mai spus că până în prezent pentru culturile de primăvară s-au efectuat arături pe o suprafaţă de 50% din cea propusă, fertilizările fiind executate în proporţie de 21%.
'De asemenea, s-au semănat deja plante de nutreţ pe o suprafaţă de 129% faţă de cea programată, dar însămânţările culturilor de primăvară nu vor începe decât la finele lui aprilie cel mai probabil, în funcţie de condiţiile meteorologice care afectează condiţiile oferite de sol culturilor', a precizat directoarea DADR, Luminiţa Răileanu.

Conform statutului noii cooperative, un obiectiv prioritar îl constituie procurarea de imputuri pe bază de licitaţii, în condiţii mai avantajoase decât le-ar fi obţinut fiecare membru în parte pentru seminţele, pesticidele sau îngrăşămintele necesare terenului agricol din administrarea sa.
De asemenea, avantajele se regăsesc la valorificarea producţiei agricole, cooperativa putând negocia, în condiţiile unor cantităţi mai mari de cereale, preţuri superioare cu diverşii cumpărători ai recoltelor.
În Teleorman mai există câteva cooperative agricole, dar în domeniul apiculturii, o campanie de informare iniţiată în luna martie de conducerea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală promovând în mai multe localităţi din judeţ condiţiile şi avantajele asocierii în cooperative şi grupuri de producători.
În acelaşi context se înscrie şi vizita efectuată de un grup de agricultori teleormăneni săptămâna trecută în judeţul Giurgiu, unde reprezentanţii Cooperativei Valahia Giurgiu au prezentat experienţa dobândită în cei doi ani care au trecut de la înfiinţarea sa.

Din primele cercetări, se pare că evenimentul s-a produs din cauza unei depăşiri neregulamentare.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa, inspector Daniela Salaoru, 'autoturismul înmatriculat în judeţul Ialomiţa se deplasa dinspre Slobozia către Ţăndărei, a intrat în depăşire fără să se asigure, a pătruns pe contrasens şi a intrat în impact frontal cu autoturismul înmatriculat în Capitală, care circula regulamentar'.
În urma impactului, şoferul autoturismului Audi a decedat pe loc, iar un pasager din aceeaşi maşină şi-a pierdut viaţa câteva minute mai târziu, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slobozia.
Celelalte şase persoane, dintre care trei minori, se află sub supraveghere medicală de urgenţă.
Circulaţia pe DN 2A, între Slobozia şi Bucu, a fost reluată pe un singur fir, alternativ din ambele sensuri, creându-se coloane de maşini pe o distanţă mare.

"Din primele verificări se pare că între doi elevi a izbucnit un conflict spontan, iar când cel de-al treilea a vrut să-i despartă, acesta a fost lovit cu pumnul în ochiul drept. Imediat, la şcoală a sosit un echipaj de la Ambulanţă care l-a transportat pe elevul lovit la spital. Conducerea şcolii, dar şi consilierul educaţional spun că agresorul este un elev-problemă", a declarat subinspectorul Ioana Preda, purtătorul de cuvânt al IPJ Dâmboviţa.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Dâmboviţa şi conducerea şcolii au început o anchetă în acest caz, iar elevul agresor riscă scăderea notei la purtare.

Victima a fost internată la Secţia de Oftalmologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte pentru tratament şi supravegehere medicală, iar medicii confirmă că nu a suferit leziuni care să-i pună vederea în pericol.

Conform scalei europene de risc de avalanşă, în cazul gradului al treilea de risc, din cinci posibile, declanşarea avalanşelor se poate produce printr-o slabă supraîncărcare pe anumite pante suficient de înclinate, în anumite situaţii fiind posibile numeroase declanşări spontane de avalanşe medii şi uneori mari.

Salvamontiştii argeşeni avertizează că traseul principal de creastă şi traseele turistice care acced în creasta masivului Făgăraş, indiferent de altitudine, sunt în continuare închise. În plus, este interzisă ieşirea în golul alpin, desupra etajului forestier, în toate zonele din Făgăraş.

Turiştii care se vor caza la cabane apropiate de golul alpin sunt sfătuiţi să nu încerce să urce în zonele nerecomandate şi să ceară informaţii salvatorilor montani.