Mărţişor, simboluri şi tradiţii străvechi

Calendaristic, astronomic şi tradiţional începutul de primăvară reprezintă momentul propice când se pot realiza previziuni ale anului agricol care vine.


Mărţişorul, cel care celebrează venirea primăverii, este o sărbătoare specific românească. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţisoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că marţisoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc.

Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşie cu alb sau alb cu negru ce semnifică lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, inima. Mărţişorul era aruncat sau purtat până la venirea berzelor, care trebuiau să ia „negreţele” (oxidarea produsă de soare) şi să aducă „albeaţa” sănătoasă obrazului.

Interesante sunt şi explicaţiile prezenţei personajului Dochia, care, în tradiţiile populare, dezvoltă motive variate, conturtând o personalitate complexă. Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia. Aceasta este o bătrână zeită agrară, care moare de 1 martie şi renaşte de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeiţa Terra Mater şi poate fi asociată cu Diana şi Iuno de la romani şi cu Hera şi Artemis de la greci.

Legenda Babei Dochia ne-o prezintă pe aceasta ca fiind o femeie bătrână ce avea o fiica vitregă pe care o ura. Într-o zi de iarnă geroasă, Dochia i-a dat o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Pe măsură ce o spăla, haina devenea tot mai neagră.

Îngheţată de frig şi cuprinsă de disperare, fata plângea când a aparut Mărţişor, un bărbat tânar care i-a oferit o floare magică şi a sfătuit-o să se întoarca acasă. Când a ajuns fata acasă, pânza era albă ca neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să işi creadă ochilor.

Văzând floarea rosie, prinsă în părul fetei, Dochia a crezut că primăvara a revenit şi a plecat cu turma de oi pe munte. Urcând muntele, vremea s-a făcut frumoasă, aşa că Dochia a renunţat, pe rând, la cojoacele pe care le purta. Când a ajuns în vârf, vremea s-a transformat în vifor şi atunci s-a arătat Mărţisor: "Vezi cât de rău este să stai în frig şi umezeală?" a grăit el, "tu, cea care ţi-ai obligat fiica să spele haine în râul îngheţat!" Apoi a dispărut. Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul şi oile au fost transformate în pietre. De atunci roşul şi albul simbolizează lupta între bine şi rău, între iarnă şi primăvară.

După unele tradiţii, firul marţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemenea ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăverii, la naşterea anului agrar. De la români şi aromâni, obiceiul a fost preluat şi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea rosie, dată de foc şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului. De altfel şnurul mărţişorului exprima împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanenta mişcare a materiei.

El semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nuntă şi înmormântare.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Mărţişorul de care se agăţa o monedă metalică de argint şi, uneori, de aur, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gat.

El era scos, în raport de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar, trandafir, păducel, vişin, zarzar, cireş etc) şi agăţat pe ramurile înflorite.

Se credea că purtatorii marţişorului vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie, în seara zilei de 28 sau 29 februarie.

Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor.

Era credinţa ca portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumparau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.

Odată cu 1 martie european ar trebui să ne aducem aminte de solemnitatea mărţişorului, de actul ritualic, de speranţa care alătură, de afecţiunea gestului, rostul vieţii şi albul gândului curat. Un simplu şnur ajunge. El este aducătorul de noroc şi belşug.

Numai el apără şi poartă nevăzut mângâierea dragostei. E mai mult decât un gest. E chiar începutul speranţei, nădejdea că va fi mai bine.

Autor: Sorin Mazilescu

ULTIMELE ŞTIRI

România trece la Ora de Vară

În noaptea de sâmbătă spre duminică, adică între 25 și 26 ...

Ziua Națională a Pădurilor, sărbătorită pentru prima dată în țara noastră

Astăzi, 25 martie, sărbătorim pentru prima dată Ziua Națională a Pădurilor, ...

Ora Pământului 2017, sărbătorită sâmbătă în toată țara

Milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc mâine, 25 martie, ...

Gala Premiilor Muzicale Radio România

Radio România organizează cea de-a XV-a ediţie a Premiilor Muzicale Radio ...

Portalul Inspectorul Padurii va fi îmbunătățit

Ministerul Apelor și Pădurilor anunță implementarea unor îmbunătățiri ...

Finanțare de la Guvern pentru 16 Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit

 

Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a aprobat, ...

Schimbări la nivelul conducerilor unor prefecturi

 

Executivul a adoptat în ședința din 22 martie o serie de ...

Guvernul continuă finanțarea programelor de mediu

 

Guvernul va finanța, în anul 2017, proiecte și programe pentru ...

Un an fără fumat în spațiile publice închise din România

Intrarea în vigoare, în luna martie 2016, a legii care interzice ...

Sâmbătă seara toată lumea stinge lumina!

La 10 ani de la prima ediție Orei Pământului, ce a avut loc la Sydney, ...

ANOFM: peste 22.000 locuri de muncă vacante, la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

APIA: 31 martie, termen pentru accesarea măsurilor referitoare la împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reamintește, într-un ...

APA - element banal, pentru viață e vital!

Ziua Mondială a Apei se sărbătorește miercuri, 22 martie. Cu această ...

Cele mai frumoase ouă de Paște vor fi încondeiate la Rogojești

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ...

Pădurile, în centrul atenției, astăzi, de ziua lor

Ziua Internațională a Pădurilor este marcată, la nivel mondial, în ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4