Miercuri, 13 Septembrie 2017 11:36

Cartofi umpluți (Rețeta lui Radu Anton Roman)

Găteala dâmbovițeană mai ales, cartofii pot fi umpluți cu multe și de toate (cartofii umpluți sunt o comoară la casa și la masa omului: se fac ușor, arată bine și costă puțin). Dacă a fost un an bun, Merlot-ul de la Sahateni e un vin frumos, cu luciri pierdute, de zidărie englezească, cu respirări tomnatice, de ierburi și poame coapte, dar mai ales cu un gust tulburător de cireșe amare. Voluptuos și rafinat, amăgitor de-a dreptul-un vin care, dacă-ți cere sufletul, i-l dai !-nu cred că e ceva mai bun pentru niște cartofi atât de elegant gătiți.

Publicat în Reţete

Foarte răspândită în orașele transilvane de nord-vest (nu e cârciumă sau restaurant din Oradea ori Satu-Mare care să n-o ofere, uneori ca unic fel) omleta cu creier e gustoasă, chiar dacă surprinzătoare pentru cei ce n-au încercat-o încă. Un vin alb de Cetariu, de lângă Oradea, sau de Beltiug, de lângă Satu Mare, un Riesling serios și sever cum numai în Ardeal găsești, lângă o găteală cu multă fantezie. De ce nu?

Publicat în Reţete

O mâncare de iarnă pentru cei care urăsc dietele de orice fel, specifică zonei bihorene (unde „paprika“-boiaua-e la fel de deasă în mâncare ca și sarea, dacă nu mai mult), e puiul pe ciolan afumat, de loc banal. Dar nu poți s-o mănânci decât dac-o bei cu un roșu, o Cadarca adevărată, un Corb, un Vânat, sau măcar cu un roze, o Rujiță, rumenă și sprinteioară, care se plimbă de la Minis spre Sanislau, încercând să se decidă unde-i matca ei bună.

Publicat în Reţete
Miercuri, 06 Septembrie 2017 16:55

Chilca cu ceapă (Rețeta lui Radu Anton Roman)

„Sărătura săracului“, cum se spunea peștișorilor aruncați de vii, direct din năvod, de pescarii de la Jurilovca în putina cu sare, poate fi o intrare foarte gustoasă dacă o aranjăm puțin, să fie mai atrăgătoare și la înfățișare și la miros. Multe „ale săracului“ au bucurat palate nobile și au ajuns pe la curți și mese domnești: celebra mâncare de fasole neagră braziliană, la bouillabesse, ciorba de burtă și ghiveciul măcelăresc, blinile (dacă astea le-o fi pluralul!).

Publicat în Reţete

Încercați chiftelele astea muntenești extraordinare cu un piure suav de cartofi, mazăre și fasole verde. Și, la mâncare veche, măcelărească, puneți un vin chefliu de pe Valea Mostistei, un alb de la Mănăstirea, un Riesling aparte și aiurea, care țopăie prin căni de fraged ce-i și nu se astâmpăra dacă nu-i băut tot până-n Paști!

Publicat în Reţete

Untura e o grăsime și mai potrivită decât uleiul, căci usucă, colorează frumos și face crocantă orice carne, mult mai bine decât alte grăsimi. Orice mujdei, dar mai ales cel cu roșii, fericește această prăjeală. Oriunde, mai ales pe Dunăre dar și pe râuri, se prind obleți (sau alți chitici) cu traistă. Ultima data am mâncat două tigăi de obleți la... Sebeș, nu departe de Mureș, și am băut, prin voia sorții și a unor amici „machidoni“, acel excelent Chardonnay de la Murfatlar, prin care intră în casă și în viață sumară a omului miresme de fân ars de soare, arome de flori de salcâm dobrogean și parfumuri de migdale dulci. Un vin eveniment, mai ales de când pivnicerii aromâni de la Basarabi se-ngrijesc să-l aducă spre sec (acum vreo câțiva ani îl făceau dulce de leșinai!).

Publicat în Reţete

Numai diminutive în bucătărioară românașilor (dar și în invocațiile religioase, că numai prin alint și grai dulce se-nduplecau marile puteri): tocăniță, furculiță, turtițe, papanași, sărăițele, sărmăluțe, slăninuță, untișor, chifteluțe, plăcințele, mititei, cârnăciori, frigănele, castraveciori etc. Ai zice ca sunt duiosi carpatinutii, ca-si alinta bucaticile, ca la miaza- nopticica de Dunarica legendara mancarica e dezmierdata ca un copilas foarte dragutel!

Publicat în Reţete

Chiftelele fierbinți (sunt în cuptor sau pe plită, nu știu, căutați undeva prin carte) se așază frumos într-o cratiță, după care se stropesc cu...

Publicat în Reţete

Plăcinta mahalalei bucureștene de altădată-meseriași, coafeze, studenți săraci, fete de măritat fără zestre, căruțași, ospătărițe, câte-un profesoraș sau un „catindat“ pe la primărie, casnice, samsari de chitimii, hartogari, casierițe, negustori mărunți, infirmiere, șuti cu ștaif, cheferisti. O mulțime între două lumi, nici tu țigănime soioasă, dar nici high life cu bănet la bancă și vacanțe la Paris.

Publicat în Reţete

O ciorbiță de oameni flămânzi și-nfrigurati, dar nu și grăbiți, care urcă către Moneasa într-o căruță de șvabi ori kasubi (mai logic șvabi, ce să caute kasubii în Banat?)

Publicat în Reţete
Pagina 1 din 21

ULTIMELE ŞTIRI

Medicii specialişti şi rezidenţi şi cadrele didactice pot obţine locuinţe ANL şi după 35 de ani

 

Senatul a adoptat în unanimitate (89 voturi “pentru”) ...

Româncele dedică treburilor casnice peste zece ore săptămânal

 

Majoritatea femeilor din România dedică peste zece ore pe ...

Sondaj: Şase din zece şoferi vorbesc la mobil în timp ce conduc

Şase din zece şoferi români vorbesc la telefonul mobil în timp ce ...

ANOFM: 27.046 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Reconect Diaspora, un proiect pentru antreprenorii români aflați în străinătate

Astăzi, la Iaşi, a fost lansat proiectul Reconect Diaspora, care îşi ...

Studiu: angajații valoroși se găsesc greu

Circa 86% dintre angajatorii români, majoritatea afaceri mici şi ...

APIA a început plata avansului pe suprafaţă pentru anul 2017

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, astăzi, ...

Târgul „Toamna Piteșteană”, se închide astăzi

La Pitești se încheie azi manifestarea „Zilele recoltei”, ...

Elevii bistrițeni fac practică în Portugalia

 

Peste 30 de elevi de la Liceul Agricol din Bistriţa vor avea ocazia să ...

Testări gratuite pentru depistarea cancerului de sân, în cinci județe Moldova

8 din 10 femei, ce locuiesc în zonele rurale ale României, nu au ...

Reprezentanţii ASAS s-au întâlnit cu comisarul european pentru agricultură Phil HOGAN

În luna septembrie, delegaţia Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ...

Statele membre UE au dreptul de a limita vânzările de terenuri agricole

Una dintre cele mai importante știri din ultima perioadă este decizia Comisiei ...

Ce bani vin de la APIA în următoarele zile

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că ...

Fermierii din România primesc sprijin pentru combaterea problemelor climatice

 

Comisia Europeană a inclus alte cinci state, printre care și ...

„Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

 

În perioada 19-21 octombrie 2017 se va desfășura în ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2