Dragobetele, străvechea zi a îndrăgostiţilor, care îşi are rădăcinile în tradiţiile dace, este sărbătorită de români pe 24 februarie, când băieţii şi fetele se întâlnesc să celebreze pentru a rămâne împreună până la primăvara următoare.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.
O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.
În lumea satului românesc, pînă la jumătatea secolului XX, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.
În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului viitor.
După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe - zăpada zânelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.
Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.
În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: "Dragobetele sărută fetele". Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.
Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat.

Dragoste românească și la Bistrița

Primăria municipiului Bistriţa organizează, miercuri, pe Pietonalul "Liviu Rebreanu", începând cu ora 13:00, o serie de manifestări dedicate Sărbătorii de Dragobete. Începând cu ora 14:30, tinerii pot să se căsătorească pentru o zi, căsătoriile urmând să fie oficiate de către primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu. Înscrierile pentru căsătoriile de o zi se fac până miercuri, 24 februarie, ora 11:30, la Primăria municipiului Bistriţa, Serviciul Educaţie, Turism, situat în strada Nicolae Titulescu, nr. 3.
De asemenea, vor mai avea loc spectacole de muzică populară, concursuri cu premii, dar şi un târg de mărţisor, la care vor participa cu exponate atât meşteri populari cunoscuţi din judeţ, cât şi elevi de la diverse unităţi de învăţământ din municipiu.
Liceenii de la Consiliul Local al Tinerilor, împreună cu voluntarii Centrului Comunitar pentru Tineret şi cei ai Direcţiei Judeţene pentru Tineret, le-au pregătit multe surprize tinerilor, care vor participa la activităţile de pe Pietonalul "Liviu Rebreanu".

Muzică, dragoste și voie bună la Sibiu

Ansamblul folcloric "Cindrelul - Junii Sibiului" va susţine, miercuri, de Dragobete, un spectacol la Cercul Militar din Sibiu, la care participă unii dintre cei mai renumiţi interpreţi din zonă, dar şi "Ceata Junilor", care va prezenta suite de dansuri.
Potrivit unui comunicat de presă, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" din Sibiu şi Cercul Miliar organizează, miercuri, spectacolul " Dragobetele sărută fetele", în cadrul căruia vor fi prezentate cântece şi rituri de dragoste, întrucât Dragobetele, fiul Babei Dochia, este sărbătorit prin tradiţie în 24 februarie, fiind considerat protectorul iubirii.
"Tradiţia arată că, în satele româneşti, de ziua lui Dragobete, fetele şi feciorii pleacă să caute flori de primăvară, iar la întoarcere fetele se întorc alergând, urmărite fiind de tinerii cărora le erau dragi. În sudul României, obiceiul este cunoscut sub numele de zburătorit şi este privit, de obicei, ca promisiune de logodnă. Câteva rituri şi credinţe însoţesc această sărbătoare: de Dragobete nu se sacrifică niciun animal, femeile căsătorite trebuie să atingă un bărbat din alt sat pentru a fi drăgăstoase tot anul, fetele strâng zăpada şi păstrează această apă pentru a o folosi în rituri de dragoste şi pentru frumuseţe", se arată în comunicat.
Spectacolul va fi susţinut de ansamblul profesionist "Cindrelul - Junii Sibiului", ansamblul "Ceata Junilor" şi soliştii: Alina Bîcă, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Daniel Rosalim, Nelu Albu, Mariana Anghel, Răzvan Năstăsescu şi Teodora Ciocănea.
Intrarea la spectacolul care va avea loc la Cercul Militar este liberă.

Dragobetele și studenții timișoreni

Cu muzică şi dansuri populare, teatru, poezie şi pantomimă - astfel şi-au propus studenţii din Timişoara să sărbătoreasca Dragobetele. Petrecerea va începe de la ora 18:30, la Casa de Cultură a Studenţilor, sub genericul "De Dragobete iubeşte studenţeşte" şi îşi propune să pună în valoare tradiţiile autohtone şi să promoveze activităţile studenţeşti

Și Muzeul Judeţean Brăila, secţia de Etnografie şi Artă Populară, în parteneriat cu Şcoala generală "Mihai Eminescu" din localitate, organizează, două lecţii muzeale, având ca tematică obiceiurile româneşti specifice zilei de Dragobete. Muzeograful Brânduşa Ilie va prezenta o alocuţiune despre semnificaţia zilei de Dragobete şi va explica importanţa zicalei "Dragobetele sărută fetele"! Tot cu acest prilej, elevii vor participa la diferite concursuri, având ca temă tradiţiile de Dragobetele, şi cei mai buni vor fi răsplătiţi cu premii, constând în cărţi oferite de Editura "Istros" a Muzeului Brăilei

Dragobetele deschid pensiunile

Pentru că nu mai au clienţi în aceasta perioadă proprietarii pensiunilor de pe Clisura Dunării şi-au închis pensiunile până la primăvară. Din cele 12 pensiuni existente pe malul Dunarii, doar două mai sunt deschise în această perioadă. Ca să-şi atragă clienţii, proprietarii au redus preţurile cu până la 50%, însă chiar şi aşa interesul ramâne destul de scăzut, iar rezervările se fac doar când vine vorba despre zile festive. Până acum s-au făcut rezervări pentru Dragobete şi pentru 8 Martie.