Crăciunelu de Jos

Autor: 

Comuna Crăciunelu de Jos, parte integrantă a judeţului Alba este situată în vestul Podişului Târnavelor. Aflată la o distanţă de şase km de municipiul Blaj, comuna are ca centru de reşedinţă satul Crăciunelu de Jos.

Aşezarea propice a comunei de-a lungul unui vechi drum transilvănean, ce lega capitala Alba Iulia de oraşele săşeşti, de-a lungul Târnavei Mari  a permis dezvoltarea permanentă a localităţii.

Prima atestare documentară a localităţii Crăciunelu de Jos apare într-un act oficial, ce datează din anul 1324.

Denumirea comunei derivă de la numele unui localnic numit “Crăciun”. Se pare că acesta ar fi fost pe vremuri conducătorul aşezării şi un bun gospodar. Cunoscut ca om de ispravă, Crăciun este şi cel care, în anul 1324 l-ar fi găzduit pe regale Ungariei, Carol Robert de Anjou, aflat în trecere prin această localitate. Localnicii, mândrii de consăteanul lor au numit aşezarea după acesta.

Alte articole din categorie: Câlnic »

ULTIMELE ŞTIRI

A XV-a ediție a Reuniunii de primăvară a corurilor din Argeș se va consuma în această seară

Astăzi, în Argeș se încheie cea de-a XV-a ediție a manifestării ...

Femeile din 20 de comune bistrițene pot face gratuit teste pentru depistarea cancerului de col uterin

Femeile cu vârsta între 25 şi 64 de ani din 20 de localităţi ale ...

A înflorit laleaua pestriţă, una dintre cele mai rare şi solitare flori

Spectacol al naturii pe Șesul Orheiului în Bistrița-Năsăud. A ...

România trece la Ora de Vară

În noaptea de sâmbătă spre duminică, adică între 25 și 26 ...

Ziua Națională a Pădurilor, sărbătorită pentru prima dată în țara noastră

Astăzi, 25 martie, sărbătorim pentru prima dată Ziua Națională a Pădurilor, ...

Ora Pământului 2017, sărbătorită sâmbătă în toată țara

Milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc mâine, 25 martie, ...

Gala Premiilor Muzicale Radio România

Radio România organizează cea de-a XV-a ediţie a Premiilor Muzicale Radio ...

Portalul Inspectorul Padurii va fi îmbunătățit

Ministerul Apelor și Pădurilor anunță implementarea unor îmbunătățiri ...

Finanțare de la Guvern pentru 16 Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit

 

Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a aprobat, ...

Schimbări la nivelul conducerilor unor prefecturi

 

Executivul a adoptat în ședința din 22 martie o serie de ...

Guvernul continuă finanțarea programelor de mediu

 

Guvernul va finanța, în anul 2017, proiecte și programe pentru ...

Un an fără fumat în spațiile publice închise din România

Intrarea în vigoare, în luna martie 2016, a legii care interzice ...

Sâmbătă seara toată lumea stinge lumina!

La 10 ani de la prima ediție Orei Pământului, ce a avut loc la Sydney, ...

ANOFM: peste 22.000 locuri de muncă vacante, la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

APIA: 31 martie, termen pentru accesarea măsurilor referitoare la împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reamintește, într-un ...

REŢETE DE SUFLET

Rețeta zilei de vineri. Musaca de post
Din Targu Carbunesti, trecand dealul, pe langa stadion, Manastirea Camaraseasca apare calatorului curios ca o minune.
Rețeta zilei de miercuri. Toci sau tocinei de cartofi
Toci - in Tinutul Neamtului. Tocinei - in Bucovina. Oricare le-ar fi numele - si oricare ar fi diferentele de reteta -
Rețeta zilei de vineri. Chiftele de năut ca în Sfântul Munte
Si daca astazi va aducem dinainte un fel de mancare din alta parte a lumii, nu inseamna ca am renunțat la preocuparea
Rețeta zilei de joi. Prăjitură deșteaptă
Despre prăjitura aceasta tot se aude printre gospodine. Păstrează gustul retetelor romanesti de odinioară, dar
Rețeta zilei de duminică. Pilaf ca la Sfântul Munte
Viata la manastire presupune impunerea unor restrictii, inclusiv in alimentatie, pe care oamenii de rand le pot aplica
Rețeta zilei de luni. Linte făcăluită
Cine stie cate dintre vechile retete romanesti sunt pierdute? Dar, cu rabdare, le putem regasi... Fara indoiala,
Rețeta zilei de miercuri. Pârjoale de cartofi pentru Miercurea Strâmbă
Ce v-am spus ca saptamana asta, cea dintai din post, e plina de capcane si restrictii? Mai ales pentru... agricultori,
Rețeta zilei de marți. Tărhana de urzici din Marțea Trăsnetelor
Anul acesta, sfarsitul iernii si inceputul primaverii calendaristice stau sub semnul postului, la data de 26 februarie
Rețeta zilei de luni. Ceapă înăbușită
„Dictatura gastronomica” - tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul -, chiar
Rețeta zilei de miercuri. Tocana vegetariană a lui Bacalbașa
In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
Crăciunul în tradiția românească
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc.
Tradiții de Ignat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o
TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Nicolae! Ce să nu dăruiești niciodată celor dragi în această zi
TRADITII si OBICEIURI de Sfantul Nicolae 2016. Ziua de 6 Decembrie este un prilej de bucurie, mai ales pentru copii.
Sfântul Andrei, apărătorul de lupi
În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din
Lăsata Secului 2016: Ce nu ai voie să faci azi! E păcat mare!
Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul calendaristic. Cu o zi inainte de intrarea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4