Dora D’Istria -”Prima româncă vitează care face o ascensiune în Alpi”

Autor: 

Dora D’Istria. Uimitoarea Prințesă a fost cântată de poeți, a fost apreciată de critici, ziarele din lumea întreagă publicau scrierile sale. A călătorit foarte mult prin Europa și în cele două Americi. În Germania, în Austria, la Veneția, în Prusia, în Rusia, în Eleveția, în Belgia, Franța, Grecia, din nou în Italia. În 1885 merge în Belgia. „Acolo ea începu cariera sa literară publicând la Bruxelles „La vie monastique, descripțiune a vieței orientale”, atunci aproape necunoscută”.


Elena Ghica, viitoarea Dora D’Istria, fiică a marelui ban Dimitrie Ghica, s-a născut la 3 februarie 1828, iar „biografii săi sunt de acord în a descrie inteligența sa superioară și grațiile care o făceau să fie un prețios ornament al curței unchiului său Alexandru Ghica Vodă, care la 1834 succedase la domnia lui Grigorie IV” spune Bartolomeo Cecchetti în „Viața și operele Principesei Rlena Ghica-Koltzoff-Massalski – Dora D’Istria”. „Inteligență superioară, lipsită de prejudecăți, în primele sale studii nu se potrivi cu împiedicările pedante ale metodei, ci o întrecu, învingând în curând pe magistri săi. Pe când gimnastica ilumina senina frumusețe a acelor forme cu aureola forței, mintea sa se înălța de la regulele gramaticale la simțul intim și la meritele mai ascunse ale scriitorilor, în istorie recurgea la izvoare, și cunoștea în perfecțiune nouă limbi, putând astfel să aprecieze și să guste cele mai bune opere din literatura antică și modernă. La cunoștințele sale serioase se adaugă și dezvoltarea imaginațiunei, și călătoriile sale erau pentru dânsa o ocaziune pentru observațiuni adânci și folositoare.(...) La 15 ani ea fu în stare să traducă Iliada. Puțin după împlinirea vârstei de cinci ani ea fusese inițiată în limbile latină, greacă modernă, germană, engleză, italiană. Cultiva poezia, musica; mânuia armele, și tare în a înnota, putu să scape pe institutoarea surorei sale mai mari, aruncându-se într-o noapte întunecoasă într-un lac de lângă Moscova. Asemenea Rusia și Grecia o salutară ca perfectă și neobosită călăreță”. În 1855, aproape normal pentru ea, face o ascensiune pe vârful Moench (4108 m altitudine), din Elveția, ea fiind prima româncă vitează care face o ascensiune în Alpi.” „Din Rusia în Elveția, de la societatea boiarilor la cea a umililor, dar puternici apărători ai munților patriei. Și unul din acele înalte piscuri (Moench) privia peste puțin pe îndrăzneața călătoare, care cu toate ghețurile și cu toată osteneala, se suia până în vârf, plantând acolo stindardul României.”
A fost membră a multor Academii, societăţi savante, institute, asociaţii din Grecia, Italia, Turcia, Franţa, Austria sau Argentina, a colaborat cu numeroase reviste. Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie şi folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană şi engleză. „Les îles ioniennes şi La nationalité roumaine d'après les chants populaires”, publicate în «Revue des deux mondes», revistă cu care a colaborat până în 1873, „Excursions en Roumélie et en Morée”, publicată, în 1863 la Zürich şi Paris în memoria domnitorului Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, ucis de otomani ş.a. Unele dintre lucrările ei au fost publicate în România, în 1876 – 1877, în volumul „Operile principesei Dora d'Istria”, traduse de Grigore Peretz, cu o introducere a biografului ei Bartolomeo Cechetti.

A fost o feministă convinsă, multe dinstre scrierile sale abordând femeia: „Despre femei de o femeie” 1865; Femeile în Occidinte”, 1860-1861; „Femeile din Asia”, „Femeile forte” și multe altele.

În „Femeile în Oriinte”(1859) primul capitol se intitulează „Românele”. Scrie cu multă plăcere despre femeile întâlnite pe meleagurile românești, și despre țărănci, și despre boieroaice. Este un fin și corect observator. «(...) Ceața de melancolie care adesea învăluiește fruntea țăranilor români, victime ale atâtor invaziuni, se arată arareori pre fața femeilor. Eu atribuiesc aceasta la activitatea lor care nu le dă repaos de a se mai arunca în tristele reflecțiuni pe care sărăcia lor și situațiunea precară a unei națiuni înconjurate de inamici ar fi de natură să inspire. Foarte superioare bărbăților prin hărnicia și veselia lor, ele sunt regine în căminul domesnic, în acest Orient în care chiar creștini sunt destul de dispuși a considera pe soția lor ca servitoare(...) De câte ori nu m-a cuprins mirarea de ardoarea neobosită a Românelor pre cari le vedeam semănând, torcând, țesând, brodând (n.a.: în provinciile române femeile țin loc de țesători, de croitori, de tapițeri. Este știut cu câtă artă ele împodobesc cămeșile lor cu cusături roșii, albastre și aurii) și încălecând cu sumeția unor adevărate amazoane !(...) Limba Românelor nu este mai amorțită decât degetele lor. Într-o zi,în prerjmele de la Veres –Patak, în regiunea minelor, am avut fantezia să asist la o șezătoare de fete. Gazda mea, minor inteliginte se înstărise prin muncă și economie, deși păstrase costumul și deprinderile țăranilor. Cu toate acestea, femeia lui îl înduplecase să mobileze cu lus câteva camere unde ședeam (...). O argintărie frumoasă, talere de aur și de vermeliu luceau pe masa mea. Pendule adornau căminurile. Alăture cu gravure venite de la Viena, se vedeau nesce picturi primitive (...) Gasda mea, originară din valea Hatzegului lângă Porțile-de-fer, se îmbrăcase ca să asiste la șezătoare cu frumosul costum din țara ei natală. Românele, ca toate femeile latine, au un simțământ înnăscut de eleganță și se înveșmăntează în genere cu o cochetărie ingenioasă. În Transilvania, fetele își împletesc părul într-o coadă groasă care se termină cu o panglică sau cu o monedă. Își pun în păr flori, monede sau pene de păun, și căte o dată pe frunte o diademă unde strălucesc mărgele și urmusuri. Marama cu care se îmbrobodesc femeile măritate e în formă de turban prin lolcalitățile den miaza zi ale provinciei, și aiurea au forma unui văl. Nemic nu prinde așa de bine ca cămeșile lor cusute și ca catrinza, adornată cu vergi viu colorate. Românele din multe sate port opinci în loc de cibote roșii sau galbine.(...) Când intraiu în sala în care Florica întrunise pe amicile sale pentru șezătoare, fetele Române veniră să-mi sărute măinile cu o familiaritate respectuoasă. Acest popor este firește pornit spre politeță și chiar la respect, afară numa dacă nu-l indispune vreo trufie fără loc. (...) »

Într-un alt tablou Dora spune : « Când treceam printr-un sat român, abia zisesem vorba de apă și îndată ieșea o țărancă să ne dea cu gingășia unei nimfe și cu maiestatea unei regine.(...) » Ca o regină este descrisă și Anițica, fata care urma să se mărite : » Anițica înaintează spre mine foarte mândră de podoaba ei. Călțuni albi și pantofi negri, o rochie de mătase și o cingătoare cu paftale mari de argint, o scurteică îmblănită cu samur și în părul ei beteală care cade în snop până în pământ : Mândra nuntă pregătea/Pe Ileana și-o gătea/Cu peteală de mireasă/ Cunună de-mpărăteasă»

Dora D’Istria face tabloul Boierioaicei Române.«Nevasta unui boiar de clasa a treia poate să zică fără să mintă că ea aparține aristocrației române, căci în drept ea face parte din clasa privilegiată, dar în fapt este mai burghesă decât nevasta unui negociator patentat (adică platind o taxa anuala n a) din București sau din Giurgiu, mai burghesă, din punctul de vdere occidental, decât gentilomini-țărani numiți nemuri(ca nobili de origini, nemuri erau scutiți de impozite) »

Dora D’Istria a stat de vorbă cu o mare doamnă, de stirpe boierească, pe care a întrebat-o despre condiția femeii române în societate. ‘de la un timp încoa cei din Occidinte se ocupă mult cu studiul țerei noastre, dar căte odată aceasta se face u o ușurință regretabilă. (...) Nu trebuie să ne mirăm dacă Românele nu au patriotismul ferbinte al engleselor, instrucțiunea Germanelor, activitatea Olandeselor. Bunătatea și gingășia nu esclud, din nefericire nici lenevirea, nici neaplicațiunea. (...) dar analele noastre ne arată în toată mărirea când mama lui Ștefan cel mare nu voiește să deschidă porțile fortăreței Neamțului fiului său, care se retrăgea dinaintea Turcilor și îl îmboldește lă noi izbănzi.”. Occidentalii care au trecut prin Țările Române , chiar dacă critică felul de a fi al boierilor și al nevestelor lor, “Ei mărturesc chiar că starea pasivă a este deja foarte diferită de cea de odinioară. Lumina din Occidinte a pătruns în București și a dat femeii o mai bună conștiință de ea înseși. Viața intelectuală există la unele femei alese. Dar acestea sunt prea puține. Toate celelalte sunt absorbite de nemicuri., de lusu și de vanele satisfacțiuni de lume, într-un cuvănt, de pompele și de faptele lui Satan. »

Dar Occidentul nu și-a trimis doar lumina » Străină de idelile lumii exterioare, absorbită în contemplarea stofelor și giuvaierurilor sele, adesea chiar în contemplarea carmenilor sei, ieșind din casă numa ca să-și arate echipajele... cum a rputea ea să audă narăndu-se nenorocirile țării sale, ea așa de fericită și de bogată?(...) Este tot atăt de exact la Paris orecăt și la București ». (...) Românele sunt mai mult sfiicioase decât pornite spre aventură, și puține vei găsi cari să voiască a înfrunta opiniunile primite. Apoi, aceste opiniuni - nu sunt mai indulgente la București sau la Iași decât în celelalte capitale ale Europei civilizate. Dacă « femeia liberă » există undeva, desigur că n-a fost născocită pre malurile Dâmboviței, ba ar face chiar o tristă figură în cazul în când ea ar veni să se stabilească aci ».

REPORTAJE

Stela Popescu a murit. Marea actriță a încetat din viață la vârsta de 81 de ani
O veste trită cuprinde cu repeziciune România. A murit actrița Stela Popescu, una dintre figurile emblematice ale
Concert dedicat debutului manifestărilor Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România
Radio România, prin toate posturile sale naţionale şi regionale, transmite în direct concertul-eveniment
Supravieţuitoarea de la Auschwitz care l-a înfiat pe nepotul şefului lagărului
Originară din România, Eva Mozes Kor (83 de ani) are o poveste de viaţă impresionantă: a supravieţuit miraculos
Gala premiilor Festivalului „Maria Tănase”, ediția a XXIV-a
Toamna se numără... premiile Festivalului „Maria Tănase”. De aproape un sfert de secol! Aplauzele au
Radio Antena Satelor vă invită la o întâlnire cu cartea
Miercuri, 15 noiembrie, colega noastră Anamaria Ionescu își lansează cel mai recent roman. Este vorba despre
Strănepotul lui Nicolae Iorga este fondatorul stilului karate fudokan
Fondatorul stilului karate fudokan, Ilija Jorga Soke, care este strănepot al marelui istoric Nicolae Iorga, consideră
Tinerii designeri români promovează tradițiile din Delta Dunării
Obiecte realizate de meşteri populari din judeţul Tulcea şi tineri designeri români sunt promovate, prin
Orchestra Națională Radio, concert dedicat dialogului cultural România – Polonia
Vineri, 10 noiembrie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio propune un concert – eveniment dedicat
Festivalul SoNoRo revine la cea de-a XII ediţie în Timişoara
Alături de Braşov, Cluj şi Bucureşti, Timişoara va face parte şi în 2017 din circuitul muzicii de cameră propus
Producția de teatru radiofonic a Radio România
Exploziv de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru a primit Premiul Asia-Pacific Broadcasting Union 2017, la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Corul Academic Radio, concert de muzică corală de inspirație folclorică
Corul Academic Radio, condus de dirijorul Ciprian Șuțu, invită melomanii la Sala Radio la un concert inedit de muzică
10 ani, sclavă sexuală în Italia. Plecată să își facă un trai mai bun, o româncă a născut 2 copii în captivitate
O româncă în vârstă de 29 de ani, mamă a doi copii de 3 şi 9 ani, a fost între 2007 şi 2017
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
O nouă ediție a
Doinitorul Traian Barbu împlineşte 64 de ani (n.r. 22 noiembrie). De 50 de ani interpretul cărăşean slujeşte
Tinerii talentaţi sunt aşteptaţi la Festivalul
O nouă ediţie a Festivalului de interpretare a cântecului românesc „Pană de Păun”, se va
Irlanda a decis: Fără animale sălbatice la Circ!
Irlanda va interzice folosirea animalelor sălbatice în spectacole de circ începând cu data de 1
Scandal (ca) la ușa... bisericii, între un preot caterisit și reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
Un puternic scandal a avut loc, duminică dimineaţă, în Biserica „Schimbarea la Faţă a Domnului” din
25 de secole de istorie, într-un sertar dintr-un castel englezesc
O vastă colecţie numismatică, alcătuită din monede provenind din zone îndepărtate de pe glob, inclusiv din Siria
Festivalul
În perioada 7-9 noiembrie vor urca pe scena Teatrului "Elvira Godeanu" din Târgu-Jiu nume mari ale
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
Radio România a împlinit 89 de ani!
La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din
Elena Caragiani-Stoenescu. Corespondent de război și pilot de avion pe front
Au trecut o sută de ani și încă unul de când Elena Caragiani-Stoenescu înscria în ceasloavele
Ce secrete ascund capetele alungite ale oamenilor care au trăit cândva pe teritoriul României?
Teritoriul actual al României a fost unul dintre locurile preferate de triburile nomade, în special de
Această descoperire adânceşte misterul tăblițelor de la Tărtăria
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă o descoperire extrem de valoroasă, căreia, dacă i s-ar acorda importanţa cuvenită,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

ANL a recepţionat 60 de locuinţe pentru tineri în Tulcea

 

60 de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, au fost ...

S-au alocat bani pentru drumuri europene în județul Bacău

Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene, a semnat astăzi ...

Moţiunea de cenzură împotriva cabinetului Tudose a fost respinsă de Parlament

Moţiunea de cenzură împotriva cabinetului Tudose, iniţiată de PNL şi USR ...

Bucureştenii nu vor avea probleme cu căldura în această iarnă

Bucureştenii nu vor avea probleme cu căldura în această iarnă - a dat ...

Profesorii de la Colegiul "Ion Mincu" reacţionează la intenţia de desfiinţare a liceului

Mai mulţi profesori de la Colegiul Tehnic "Ion Mincu" din Timisoara şi ...

Locuri de muncă sezonieră în AGRICULTURĂ - Spania – campania 2018

Persoanele cu domiciliul în judeţul Covasna, care corespund cerinţelor ...

Accident grav pe Dealul Dăii. 2 adulți și 4 copii sunt victime

Din nefericire, nu este zi în care să nu primim vești despre cel puțin un ...

Două victime, într-un incendiu pornit de la sobă

Un bărbat şi o femeie din localitatea Aleuş, judeţul Sălaj, au suferit arsuri ...

Tone de cereale şi legume, neculese şi distruse de intemperii, în Timiş

Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse ...

Cel mai mare strat de zăpadă din ţară, înregistrat la Bâlea Lac

La 2000 de metri altitudine în Munţii Făgăraş, se înregistrează cel ...

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie, a anunţat ...

Vinurile de Jelna, amprenta unică a gustului de vin din Transilvania

Vinurile de Jelna au început să prindă tot mai mult contur în ...

Pensionarii deprind tainele IT

Clubul Rotary Cluj-Napoca, în parteneriat cu compania NTT Data ...

"6768, Tăierile ilegale te afectează!"

În judeţul Bistriţa-Năsăud se lansează astăzi proiectul de informare şi ...

Guvern: suntem interesați ca tinerii să citească

Interesul Guvernului este să încurajeze tânăra generaţie să ...

REŢETE DE SUFLET

Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
Zamă de găină, pentru Lăsatul Secului
Sinodul din Constantinopol, ținut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi a uniformizat
Supă-cremă de legume, pentru prima zi de Post
Postul de bucate, fara post de pacate, nu poate avea o semnificatie spirituala. Postul crestin isi atinge tinta doar
Castraveți murați, ca la Slănic Prahova
Ardelean prin nascare, prahovean prin adoptie, inginerul Adrian Sarmasi, de la Salina Slanic Prahova, ne spune ca
Turtă de praz, rețetă oltenească de intrat în Rai
Se zice că o dată se duse un oltean la Poarta Raiului și era obiceiul pe atunci că cine venea în Rai să aducă și
Pastramă de porc cu varză, pentru ziua Sfinților Arhangheli
O poveste populară spune că demult tare, oamenii aflaseră când avea să le vină sorocul, să moară, așa că nimeni
Supă de apă fiartă - rețeta lui Constantin Bacalbașa
La începutul secolului XX și în special în perioada interbelică, bucătăria românească era
Ruladă de ghebe cu cașcaval de Penteleu
N-am ostenit să ne minunăm de cât de inventiv este românul (românul simplu, omul pentru care gătitul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10