Interviu cu Miguel Harth Bedoya, dirijorul serii la Festivalul Radiro

Autor: 

Ca dirijor, mă aflu în poziţia celui care face legătura între toate celelalte elemente care întregesc actul artistic al interpretării. Într-o mână am partitura, creaţia compozitorului, iar în cealaltă îi am pe muzicieni, cu instrumentele lor. În jurul nostru, în tot acest timp, se află publicul.

Ori, misiunea mea este aceea de a crea elementul de legătură, de conexiune, între aceste trei puncte. Aşa privind lucrurile, rolul meu se defineşte mult mai simplu. În fond, mă aflu acolo pentru a duce muzica, prin intermediul muzicienilor de pe scenă, altor oameni din sală. Simplu. Faptul că ne folosim pentru asta de urechile noastre, de mâinile, de ochii şi de cunoştinţele noastre, ne transformă într-un mijloc de a pune în mişcare acest flux continuu.

La o întrebare delicată, un răspuns original. Luaţi în seamă criticile?

Nu sunt dependent de cronici, niciodată n-am fost în contextul concertelor care deja s-au consumat. Este ca şi când în fotbal ţi-ai alcătui tactica de joc după o critică sau alta. Dacă se întâmplă să fi câştigat un meci, cronica de după nu poate schimba nimic fundamental în sensul realităţii din teren, la fel şi dacă l-ai pierdut. Da, dacă nereuşitele se repetă tot mai des şi consecutiv, faci schimbările cuvenite şi ţii cont şi de critici. În cazul meu însă, prefer cronicile individuale, publicate făţiş de fiecare spectator la finalul concertului la care participă şi care sunt măsurate în intensitatea aplauzelor. Toate aceste cronici le citesc, literalmente, la final.

Miguel harth Bedoya cu o ideea direcţionată cumva către viitorul muzicii

Tinerii şi muzica

Există o problemă reală cu privire la percepţia tinerilor legată de muzica clasică, pe care îmi place s-o numesc mai corect, muzică de concert. Puterea tinerilor de concentrare, de atenţie necesară în actul ascultării, a scăzut mult în ultimii ani. Credeţi-mă că am testat-o acasă, pe copiii mei şi pe prietenii acestora de vârste apropiate.

Ei bine, numai ideea de a le focaliza acestora atenţia pentru 30, 40, 60 de minute de muzica de concert, pare imposibilă, fără o corespondenţă reală în lumea lor. Conceptul este pe cale de dispariţie. Situaţia este generată întru totul şi generalizată în societatea în care trăim, în era aplicaţiilor care te duc direct la punctul de interes, cu o precizie elveţiană. Eu nu-mi permit să arăt cu degetul către cel care se face vinovat de asta, nici măcar nu spun dacă-i rău sau dacă-i bine că se întâmplă aşa. Nu! Acestea sunt doar circunstanţele vremurilor actuale şi repercusiunile faptului că muzica este peste tot, de la iPhone la iPod, de la compact disc la orice alt suport digital. Nimic însă, nu poate înlocui experienţa fantastică trăită la un concert live.


Participarea la RadiRo

Participarea noastră în festivalul de la Bucureşti reprezintă un punct culminant, un moment în care avem ocazia să evoluăm pe aceeaşi scenă cu parteneri similari din alte orchestre de radio şi, de asemenea, să aducem muzica noastră, muzica norvegiană, din repertoriul clasic şi cel contemporan, în faţa publicului din România, în contextul acestui minunat festival.

Solista

Cu Tine am colaborat de multe ori şi nu doar în Norvegia. Este o excelentă muziciană, o foarte îndrăzneaţă interpretă cu un repertoriu împins de la clasici până la contemporani.

Concertele live

Concertele live aduc acea primă şi unică întâlnire cu muzica. E imposibil de copiat, cu neputinţă de repetat şi, în plus, vine la pachet cu o încântătoare aşteptare a necunoscutului. Stai şi te întrebi cum se va desfăşura de această dată o anumită lucrare, cum o să fie aşezată în contextul serii de către interpret. Aici şi doar aici, găseşti frumuseţea şi misterul concertelor live care se întâmplă o singură dată.

Programul de concert

Grieg este o figură iconică a muzicii norvegiene, totuşi el nu a scris foarte multe lucrări orchestrale. Până şi unica-i simfonie a renegat-o de cum a compus-o, interzicându-i interpretarea publică. Din această creaţie orchestrală restrânsă, aducem la Bucureşti selecţiuni din muzica de scenă la Peer Gynt – vom cânta însă părţi mai puţin cunoscute ale acestor două suite, care merită să fie împărtăşite mult mai des publicului spectator.

Prin urmare, de o parte a programului îl avem pe patriarhul muzicii norvegiene, pe Edvard Grieg, la extrema cealaltă îl găsiţi pe Alfred Janson, senior composer al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Norvegiene, care a scris o lucrare pentru trompetă şi orchestră, Variaţiuni pe Variaţiunile pe o temă populară norvegiană, unde tema este preluată din balada pentru pian a aceluiaşi Edvard Grieg. Janson este un compozitor care transgresează graniţele genurilor muzicale, de la clasic la jazz, swing şi contemporan.

Eu însumi am dirijat în primă audiţie mondială această lucrare în 2014, alături de aceeaşi Tine Thing Helseth pe care o ascultaţi şi la Bucureşti în această seară. Aşadar, la extreme îi aducem pe aceşti doi compozitori norvegieni, Grieg şi Janson, iar la mijloc îl plasăm pe Edward Elgar, pentru că mereu, ca orchestră ne-am simţit aproape de universul sonor al lui.

Desigur, mereu am spus că cel mai dificil aspect în a stabilirea unui program de concert este nu să alegi ce anume să cânţi într-o anumită seară, ci ce să laşi de dinafară. Am căutat să plasăm acest complement al serii, Variaţiunile Enigma de Edward Elgar tocmai pentru a întregi pe verticală şi orizontală fluxul concertului.

Copilărie – muzică, trecut, devenire

Am jucat foarte mult fotbal în copilărie, cu prietenii şi vecinii, în fiecare zi, după programul de şcoală. Asta nu m-a împiedicat să-mi urmez vocaţia de muzician. Ai mei, în familie sunt muzicieni. Mama – pianistă şi dirijoare de cor, sora mai mare – chitaristă.

Preferinţa lor sonoră a înclinat mai mult către muzica tradiţională latino – americană, în ambianţa ei dezvoltându-mă şi eu. Personal, am studiat pianul şi vioara, acest lucru fiind absolut firesc la noi, nepresupunând neapărat o carieră viitoare în domeniu.

Declick-ul adevărat s-a produs, mai târziu, în adolescenţă, când m-am angajat la Opera din Lima. Lucram în spatele scenei, acolo unde totul este magic. De la lumini şi umbre – la repetiţii, de la mirosul podelei, la cântăreţi şi repertoriul fantastic al operei italiene.

Imaginaţi-vă un băiat de 17 ani care, deşi studiase pianul nu-l stăpânea prea bine, buchisise vioara dar nu strălucea deloc pe corzile ei, nici măcare vocea nu-l ajuta, şi totuşi voia cu orice chip să facă muzică. Cumva prin eliminare am ajuns să mă gândesc serios la dirijatul de orchestră. Provocarea cea mare venea acum din străinătate, pentru că la Lima nu exista o şcoală competentă de dirijat.

Provocarea pentru Miguel harth Bedoya a venit din SUA unde a avut parte de întâlnirile vieţii….

Gândindu-mă la maeştrii, în primul rând îl numesc pe Otto-Werner Mueller, profesorul meu, cel care m-a dus la Institutul Curtis din Philadelphia şi la Julliard School din New York. Apoi, la scurt timp după absolvire am devenit asistentul lui Kurt Masur la Filarmonica New Yorkeză. Aceşti doi fantastici dirijori mi-au inspirat şi influenţat formarea muzicală.

Toţi cei care îl cunosc şi au lucrat direct cu Harth Bedoya ştiu că au de-a face cu un perfecţionist…..

Citeste continuarea interviului pe radioromaniacultural.ro

REPORTAJE

Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Istoria mititeilor – de la cârnați fără maț la mici și mititei
Istoria mititeilor ne tot dă de furcă, de la o vreme. Mai ales de când am declarat că suntem în căutarea
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Vorbe de duh
Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare
IA - destin românesc. De la portul tradițional la titlul de „ambasador” al românilor
În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un
Domnul și doamna Alecsandri din Vallahia… Jurnalul unei iubiri venețiene
Se împlinesc, la 14 iunie, 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, la Bacău. Prilej pentru elita
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul artist
Timpul trece repede. Prea repede. Iată, au trecut deja zece ani de când scena și filmul românesc – și
Florin Morariu și ceilalți eroi ai nopții de groază londoneze. Ce „arme” neobișnuite au folosit ei împotriva teroriștilor (Video)
Florin Morariu (foto). Polițistul nu avea decât un baston (lucrează la serviciul rutier și joacă rugby
Hirova. Satul mănăstiresc de dincolo de timp. În memoria Maicii starețe Iroida
Cu 10 ani în urmă, într-un iunie torid ca acesta ce stă să înceapă acum, călătoream în
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul fără surâs
Primăvara lui 1917 a început la București cu vreme urâtă la care se adăuga și ocupația germană cu
Eveniment omagial
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită sâmbătă, 3 iunie, la evenimentul omagial Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Poetul mut
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" a notat cândva Lucian Blaga și noi îl cităm de multe ori,
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
IA, mândrIA ardelenilor!
Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită în majoritatea județelor din țară, sâmbătă, prin diverse acțiuni
Mititei, kebab, satay sau „trei-frați-pătați” din bucătăria lumii
Dacă tot am stablit, fără drept de tăgadă, că rețeta de mititei e autohtonă, creată, în trei decenii și mai bine,
Obiceiuri de Sânpetru. Ce trebuie să eviți să faci în această zi
Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli (n.r. 29 iunie) este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară și marchează
Povești cu arme salvate de la topit
Povestea armelor care vor îmbogăți patrimoniul Complexului Muzeal Județean Neamț a început în anul
Portul tradițional românesc pe Google
Platforma Google At & Culture a lansat un nou proiect. Acesta poartă numele "Purtăm cultură" (We Wear Culture) și
Manifest pentru gastronomia și vinurile din România
Obiceiurile culinare fac parte nemijlocită din identitatea unui popor, din fondul valorilor comune care țin laolaltă
Zi liberă națională pentru gastronomia și vinurile din România
Miercuri, 7 iunie, la sediul ARCUB din Centrul Istoric al Capitalei va avea loc prima ediție a Congresului de
Bădiţa Ioan Măric şi poveştile sale scrise pe chipuri, la Palatul Culturii din Iași
Chipuri cu ochi mari care zâmbesc ghiduș de pretutindeni, feţe vesele din care răzbate atâta viață,
Festival pentru salvarea „satului de marmură”
Opt DJ-i cunoscuţi vor mixa muzică techno-minimal în cadrul Festivalului "Panoramik", care va avea loc în
Vernisaj expoziţie
Joi, 8 iunie, ora 19:00 Galeria Galateca vă invită la vernisajul expoziţiei "Măiastra - port şi transport", un proiect
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Caprele negre, mai puţine în Munţii Rodnei

Caprele negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt mai puţine acum ...

AFIR: fondurile pentru sectorul zootehnic au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță, într-un comunicat, ...

Târgul de Antichități Țărănești începe vineri la Muzeul Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități ...

UMF Târgu Mureş a suplimentat numărul de locuri bugetate la programele mici de studii

 

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a ...

Expoziție de păpuși la Centrul Cultural Reduta

 

Câteva zeci de păpuşi de diverse mărimi, care prezintă portul ...

Incendiu puternic in comuna Cernica

Incendiu la o cladire folosita pe post de cantina, in interiorul cimitirului ...

Sportul național se asortează cel mai bine cu portul popular

Oina, sportul nostru național se împletește armonios cu portul popular ...

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

Festivalul Săptămâna Haferland

 

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare ...

DJ 108 A din Sălaj, modernizat cu fonduri europene

 

Drumul județean 108A va fi modernizat printr-un proiect cu finanțare ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Sprijinul acordat beneficiarilor programului de tomate cultivate în spații protejate continuă

Toți cei care doresc să beneficieze de sprijin, în cadrul programului de ...

Primul festival al kurtosului și Picnic Ozosep cu produse tradiționale, la Mogoșoaia

La finalul acestei săptămâni, gusturile specifice ale mâncărurilor ...

Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va începe mâine la Muzeul Satului

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” vă invită ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Prăjitura cu miere, de Sânziene
Ziua de 24 iunie, aflata in preajma solstitiului de vara (atunci cand ziua este cea mai lunga, iar noaptea cea mai
Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci
Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si,
Plăcinta dobrogeană a Chiraței (rețetă armânească)
Intreb un localnic, apoi un bucatar, apoi un turist cu ce aliment ar asocia vacanta estivala. "Cu braga" - imi raspunde
Sărmăluțe cu urdă, în frunze de sfeclă (rețetă mănăstirească)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne deosebeşte,
Știucă umplută... ca la mare (rețetă mănăstirească)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile românești.
Păstrăv cu praz, mere și vin (rețetă dintr-un sat șters de pe harta lumii)
O dimineață sprintenă și masa plină cu bucate! În străchină de lut și pe tipsie așezate! Iar dacă ești în
Ciorbă de „lăptucuță” (rețetă din Penteleu)
O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege
Învârtita cu mere crețești, pe placul lui Eminescu
Într-o zi ca aceasta, din miezul lui iunie, am vrea să avem puterea ca, dându-ne peste cap, să devenim
Fasole verde, gătita mocănește
A venit vremea să dăm din nou iama prin cămări și să gătim mâncăruri aflate din vechile cărți de bucate. Pe la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4