In memoriam: Mircea Ionescu-Quintus

Autor: 

S-a stins din viață încă un simbol. Încă unul dintre aceia care au dat formă și conținut primei Constituții post-comuniste a României. Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus, președinte de onoare al PNL, a murit vineri, 15 septembrie, la vârsta de o sută de ani.
I-a cunoscut pe Nicolae Iorga, I. Gh. Duca, Gh. Tătărăscu, pe regii Carol al II-lea și Mihai I.

A fost trimis în linia întâi de mareșalul Antonescu. A facut ani de temnita grea si de munca silnică la Canal. După revoluţie a fost ministru al Justiţiei şi parlamentar. Asa cum i s-a implinit dorinta sa vada din nou tara iesita din marasmul comunist si partidele istorice renascute, voia să vadă Romania pe un fagas ascendent, pentru ca avea incredere in tinerii țării.
A intrat în politică la 19 ani, urmând tradiția liberală a familiei. Iar după Revoluție, și-a câştigat respectul chiar şi în rândul adversarilor, prin conduită şi echilibru, dar şi cu ajutorul epigramelor.
În martie anul acesta, când a împlinit un secol de viață, Mircea Ionescu Quintus a fost decorat, la Cotroceni, de președintele Klaus Iohannis. Atunci, centenarul liberal a destins atmosfera cu ajutorul unei epigrame: „Vreo sută anii mi se-adună, ca prin păduri semeţii brazi/ Şi s-or găsi destui să spună, ce mai înseamnă suta azi?!”
Ei bine, suta de ani are însemnătatea ei. Mai ales atunci când cel care i-a trăit, are puterea și voința să și istorisească întâmplările unei vieți și să găsească sensuri și învățăminte. Simona Lazăr a avut șansa să-l întâlnească pe Mircea Ionescu Quintus, în decembrie 2011. Atunci a fost realizat, în studiourile Radio România, interviul pe care îl veți asculta în continuare. Un dialog despre trecut, dar și despre viitor. Un viitor pe care îl dorea țării sale.
Veți descoperi în răspunsurile sale și alte fațete, mai puțin cunoscute, ale istoriei, o schiță lucidă a prezentului, o proiecție a anilor care vin. Până la urmă, aceasta este dorința fiecăruia dintre oamenii de spirit: să lase în urmă semne și loc de frumoasă amintire.
Vineri, 15 septembrie, s-a stins din viață un om. Se numea Mircea Ionescu Quintus. Ne rămân, pentru eternitate, cuvintele lui.

Realizator: Domnule Mircea Ionescu Quintus, va propun sa vorbim despre actualitate, dar despre o actualitate proiectata in trecut si, daca se poate, proiectata si in viitor. Sunteti unul dintre politicienii romani care au o sansa uriasa, aceea de a avea o perspectiva pe doua secole asupra istoriei romanilor, si cred ca, date fiind varsta si experienta dumneavoastra, sunteti unul dintre cei capabili sa priveasca inapoi fara manie si catre prezent cu foarte multa detasare, as spune, chiar, fara patima.

Mircea Ionescu-Quintus: Am avantajul – sau dezavantajul, nu stiu exact – ca nu m-am dezlipit de viata politica in ultimii 75 de ani, incluzand aici si cei 40 de ani de regim comunist pe care i-am petrecut altaturi de colegii mei prin inchisori sau am stat undeva deoparte, ca toti romanii care nu s-au alaturat regimului sovietic; dar am stiut tot timpul ce se intampla, pentru ca de obicei se intampla chiar pe pielea mea.

Realizator: Stiu ca ati fost martorul unei istorii politice foarte interesante, chiar in casa dumneavoastra; trebuie sa spunem ca tatal dumneavoastra, Ionel Ionescu Quintus a fost de noua ori parlamentar, deci a avut noua mandate...

Mircea Ionescu-Quintus: ... Si a fost si vicepresedinte al camerei deputatilor...

Realizator: Aveti, deci, de acasa aceasta educatie politica pe care, din pacate, multi dintre politicienii nostri nu o au. Multi dintre ei nici nu stiu de unde sa-si ia informatia ca sa construiasca ceva. Pentru ca nu poti construi fara o temelie. As vrea sa vorbim despre intamplari similare din trecut si cum au fost ele depasite. Iata, cu 5 ani inainte de nasterea dumneavoastra, a existat un conflict foarte puternic intre partidele parlamentare care a dus, in 16 decembrie 1911, la retragerea opozitiei din palament, urmata de cateva luni de manifestatii, unele dintre ele de strada, care au avut chiar episoade violente, foarte multe discursuri politice... Am constatat, citind discursurile politice de acum 100 de ani, ca sunt incomparabile cu ceea ce avem astazi. Parca oamenii politici nici discursuri nu mai stiu sa tina.

Mircea Ionescu-Quintus: Iata ce imi amintesc eu foarte bine. Tatal meu facea politica impreuna cu fruntasii liberali prahoveni, el venind din aripa mai de dreapta a socialistilor. Tatal meu a fost la inceput alaturi de Alexandru Radovici. El a fost alaturi de toti asa-zisii liberali rosii. Au facut o politica sociala, mai mult de stanga, cu foarte multa grija pentru omul de rand. Nu pentru individ, pentru omul de rand. Mai ales pentru omul mai putin inzestrat sa faca fata luptei cu existenta. Grupul acesta de prieteni, zece-doisprezece, adesea se intalnea in casa noastra. Ei stabileau impreuna cam ce este de facut. Prieteneste si nu asa cum se face acum: "da' aluia ce-i dam?'. Nu se punea problema ce sa dea unuia sau altuia, pentru ca toti aveau ce le trebuie si aveau si aceasta grija pentru omul care nu avea ce ii trebuie.

Realizator: Am citit o marturie a dumneavoastra, si mi s-a parut foarte interesanta, referitoare la acea epoca, despre faptul ca in casa tatalui dumneavoastra veneau nu doar politicieni liberali, ci veneau si alti parlamentari, din alte partide, si judecau impreuna ce este bun pentru om, ce este bun pentru judet...

Mircea Ionescu-Quintus: Eu il intrebam pe tata de ce vin mai ales partizanii, prietenii din alte partide, decat ai nostri. Si mi-a spus: "Cu ai nostri ne intalnim la club; aici ma intalnesc cu ceilalti, din celelalte partide, ca sa gasim solutii pentru oameni'. Ei se temeau ca o schimbare de guvern putea sa rastoarne tot ceea ce se facuse bun pana atunci, ceea ce nu se mai intampla acum, din nefericire. Grija aceasta fata de buna administrare, fata de cetateanul de rand – din nefericire, aceasta dispare, pentru ca acum grija este fata de clientela politica si nu fata de marea masa a oamenilor care asteapta o viata mai buna. Eu sunt autorul – si ma mandresc cu aceasta! – sunt autorul catorva texte din Constitutie (lasandu-l pe acela ca "nimeni nu este mai presus de lege'), in care am spus ca guvernul este dator sa asigure cetateanului un trai decent. Este, mi se pare, una dintre cele mai importante prevederi ale Constitutiei, pe care nimeni nu o ia in seama. Prima obligatie a administratiei centrale, politice, publice este asigurarea unui trai decent concetatenilor. Aceasta grija o aveau politicienii de acum o suta de ani, fara indoiala. Intr-adevar, erau si alte conditii social-economice. Nu putem sa negam ca trecem printr-o criza care loveste peste tot, oriunde ne-am uita pe harta lumii. Dar tocmai in conditiile acestea grija pentru asigurarea unui trai decent trebuie sa fie primordiala.

Realizator: Ati asistat – ca adolescent, ca tanar, mai tarziu – la destule framantari sociale si in Romania interbelica. Sa ne amintim de marile greve, unele dintre ele inabusite in sange. Cum se rezolvau atunci problemele sociale, cum se rezolvau conflictele de genul acesta? Este poate cazul sa invatam din istorie – si din greseli, dar si din lucrurile care au dus la o rezolvare a unor chestiuni dureroase, atunci...

Mircea Ionescu-Quintus: In general, ele se rezolvau corect, cu exceptia lui 1907, fara indoiala. Cel care a luat masurile respective era un general, si un general de isprava al tarii... Averescu. Atunci a fost o rezolvare dureroasa si nedemocratica. Desi incepuse o tulburare generala, care putea duce la si mai multe rele decat toate victimele acelea nefericite. A mai fost treaba cu Teatrul National, mai tarziu, apoi au fost cateva miscari muncitoresti, care erau destul de romantice, dupa cum ne dam seama acum. Dar, in general, se gaseau solutii, pentru ca guvernantii - si nu fac deosebire intre partide -, cei care detineau functii decizionale, ministri, sefi de departamente locale sau centrale, erau niste oameni instariti, care nu s-au gandit (decat foarte putini dintre ei) la propriile lor buzunare, ci s-au gandit ce sa faca pentru bunastrarea generala. Din nefericire, cei 40 de ani de dominare sovietica ne-au stricat sufletele si acum fiecare se gandeste in primul rand la propria lui existenta sau la imbogatirea lui. Daca iei doar ceea ce-ti trebuie tie strict, nu este asa o mare nefericire, dar sunt unii care peste noapte vad ca ajung la miliarde si te miri si te crucesti de unde.. Sigur, nu toti sunt pungasi sau incorecti. Dar multe dintre treburile acestea se fac folosind situatia politica, iar asa ceva in trecut nu se intampla. Aceasta este diferenta dintre viata politica de acum si viata politica patriarhala, as spune, de pana in 1938, caci dupa aceea incep nefericirile politice.

Realizator: As vrea sa nu ajungem inca in anul 1938, sa ramanem in anul 1936, cand ati intrat in Partidul National Liberal si cel care v-a primit atunci era chiar primul-ministru Tatarascu. Exista niste modele interbelice de prim-ministri si v-as ruga sa le creionam putin.

Mircea Ionescu-Quintus: Incep punand in frunte dinastia Bratianu. Toti – cu diferente evidente de capacitati, de valori personale –, dar toti erau animati din plin de ideea aceea: "prin noi insine', de patriotism nedeclarat, dar manifestat in tot ceea ce faceau. Dintre Bratieni l-am cunoscut foarte putin, aproape deloc, dar l-am vazut o data si am dat mana cu el, pe Vintila Bratianu, batranul – nu Vintilica, baiatul lui, cu acela am fost prieten. Apoi l-am cunoscut destul de bine pe Dinu Bratianu, pana cand s-a sfarsit si el. Si dintre oamenii politici ai partidului nostru am cunoscut cativa. Am avut sansa – intotdeauna in viata trebuie sa ai si o sansa – ca tatal meu sa fie un apropiat prieten politic, si nu numai, al lui I. Gh. Duca. L-am cunoscut bine, asa cum l-am cunoscut, printr-o legatura de familie, pe Constantin Stere. Dar pe Duca l-am cunoscut foarte bine, venind el la noi in casa si auzindu-l, mai pe deoparte, ca nu ne lasau chiar asa, pe noi, copiii, sa asistam. Duca spunea o chestie draguta, care a ramas pe vremea aceea: "Ma duc la Ionel Quintus acasa ca nu-si pune copiii sa spuna poezii'. Noi stateam deoparte, dar auzeam cu cata intelepciune se schimbau parerile politice. Duca inseamna pentru mine, dincolo de tatal meu, care a murit cand eram foarte tanar, mentorul meu politic. Asemenea personalitati politice, din nefericire, apar foarte rar sau nu mai apar deloc. Eu am intrat in Partidul National Liberal la trei ani de la asasinarea lui Duca, ceea ce m-a marcat teribil. Cu cateva luni inainte pierise tatal meu, in septembrie, in decembrie s-a intamplat asasinatul de pe peronul garii Sinaia. M-a marcat nemaipomenit. A trebuit sa accept sa vorbesc la dezvelirea statuii lui Duca pentru ca fostii prieteni ai tatalui meu mi-au spus: "Daca traia tatal tau, vorbea el, acum este datoria ta sa vorbesti'. Si pot sa spun ca m-am descurcat. Nici un discurs de-al meu nu mi l-a facut cineva, bun sau rau, cum a fost. Eu m-am straduit si a placut discursul meu, a ramas, este si acum trecut intr-un volum al meu. Dupa aceea, impresionat de atitudinea mea foarte protestatara, de condamnare a crimei politice, m-a invitat primul ministru, a vrut sa-mi dea o legitimatie si mi-a dat un permis de calatorie pe caile maritime, pe care mi l-a luat securitatea, din pacate. Si asa am devenit mebru al Partidului National Liberal. Insa, din 1936 si pana in 1945, cand m-am intors din toate campaniile militare – am intrat soldat TR, cand mi-am facut serviciul militar, la sfarsitul razboiului eram capitan, asa din grad in grad, acum sunt chiar general al armatei romane si ma mandresc cu asta –, in tot acest timp, practic, am fost membru al Partidului National Liberal fara nici un fel de activitate, doar foarte putin am activat.

Realizator: Fiindca ati vorbit despre razboi, sa amintim ca pe front, in bataia gloantelor, v-a trimis chiar maresalul Antonescu.

Mircea Ionescu-Quintus: Exact. Eram de serviciu la Comandamentul Corpului 5 de Armata, la Roman, in ziua de Pasti, de accea tin foarte bine minte. Generalul, care era un om de toata isprava, era acasa (acasa, adica la Roman...). Si a venit maresalul Antonescu, insotit de toti ofiterii aia inzorzonati... Si eu eram in camasa, nici nu stiu cum am dat sa-mi pun tunica... Si m-a intrebat de general, unde este, dar pana sa vina, m-a intrebat care e situatia. Ori eu stiam ca situatia trupelor noastre era proasta, dezastruoasa, cu dezertazi, in fine... adica nu stateam bine. Nu ne astepta nimic bun. Ceea ce s-a si intamplat, in cateva zile, ca ne-au dat peste cap. Ei, si i-a zis generalului sa ma trimita pe front, ca sunt defetist. In realitate, l-am cunoscut pe Antonescu si mi-am dat seama ca el este victima dezinformarii. Cei din preajma lui l-au pacalit sau l-au mintit, i-au facut o relatare a situatiei alta decat era realitatea. Nici nu stiu ce sa spun, ca le are si pe cele foarte bune si pe cele foarte discutabile...

Realizator: Pentru ca ati pomenit cativa dintre conducatorii autoritari ai tarii, poate facem cateva portrete: Carol al II-lea, Antonescu, Ceausescu... si vedem in ce masura timpurile de astazi seamana cu cele de atunci...

Mircea Ionescu-Quintus: Pai, sa incepem cu Carol al II-lea. Era un om inzestrat, un om inteligent, un om cu o educatie, insa plin de pofta de putere. Cum din pacate mai vedem si mai incoace, fara sa nominalizez pe nimeni, mai ales acum. Este evident ca datorita inteligentei lui si datorita unei camarile pe care si-o aranjase foarte cu grija in jurul lui, incepand din 1938 s-a simtit mana lui tare. I-a rezistat un timp, nu prea mult, Tatarascu, care a asigurat, in vremea aceea, starea de prosperitate necunoscuta inca, pana atunci, in Romania. Dupa aceea i-a asezat pe toti in uniforma, impreuna cu bietul Iorga – imi amintesc uniformele alea pe care ii obligase pe toti sa le poarte – si a dezvoltat regimul autoritar. A fost o dictatura regala, incontestabil, care s-a legat foarte strans cu forta de dreapta, fascista, a legionarilor. Am spus-o: pe mine m-au condamnat la moarte pentru ca am vorbit la bustul lui Duca. Dar astia erau legionarii... Si imediat s-a asezat, ponderator un timp, maresalul in fruntea lor, dupa aceea a venit Horia Sima, care era subordonat fascismului si national-socialismului... Si am ajuns la dictatura cealalta, care din nefericire, a durat 40 de ani, a regimului sovietic, a comunismului acesta de tip sovietic, prin care am trecut si ale carui urmari, din nefericire, le resimtim si astazi. Daca regimurile politice, sociale, economice se pot schimba, sufletele oamenilor se repara mai greu. Si parerea mea este ca noi mai avem inca multe necazuri politice.

Realizator: Avem, inca, un suflet nereparat...

Mircea Ionescu-Quintus: Exact. Ne trebuie o schimbare de... hai sa nu spun de generatii, de doua sau de trei serii de tineret, cum am vazut pe locotenentul acesta... Va spun ca mi-a umplut sufletul, ca am facut armata 7 ani de zile... Si razboiul... Da, pentru ca am ajuns general facand armata, nu facand politica si punandu-mi-se stele pe umar. Am vazut ca, iata, putem sa ne reparam sufletele; asta este un tanar cu suflet curat, cum nu prea mai intalnesti. Ca politician, mi-au venit niste tineri ca sa se inscrie in partid. M-am bucurat. Dupa care m-au intrebat: "Noua ce ne revine? Cu ce ne alegem?' Adica nu asta este ideea politica. Ca beneficiezi de starea ta politica pentru meritele tale, asta este foarte bine. Dar sa zici: "fac politica pentru ca sa ma capatuiesc'... Daca nu esti asezat social, profesional, moral bine in viata, nu ai ce cauta in politica..

Realizator: Poate porni cineva in politica si de jos. Nu trebuie sa fie neaparat dintr-o categorie sociala foarte bine asezata, dar trebuie sa aiba, cum spuneti, sufletul foarte bine asezat si mintea deschisa. Cred ca asta este una dintre problemele timpului pe care il traim, pe care, nu de putine ori, l-ati asemanat cu anii '40. Spuneati la un moment dat ca va temeti de aceasta asemanare a anilor de acum cu anii '40. La ce va refereati?

Mircea Ionescu-Quintus: Desi conditiile sunt altele, desi facem parte dintr-o Europa despre care eu sper sa ramana unita in toate partile ei, indiferent cat de la Rasarit sau la Apus suntem, vroiam sa spun ca suntem parte a unei Europe care nu ar permite niste derapaje foarte periculoase, dar... suntem nitel alunecati. Eu simt in momentul de fata (nu pe pielea mea, Doamne fereste!, cineva imi spunea: "sa nu judecati oamenii dupa modul in care se comporta fata de dumneavoastra', si asa e, pentru ca toti oamenii pe care ii cunosc eu, fata de mine sunt gentili, dar vad ce se intampla in jurul meu): oamenii au inceput sa se teama. Si acesta este un lucru grav. Si primele semne de trezire din aceasta stare de frica le avem in ultimele doua saptamani. Dar, din pacate, ideea de a nu raspunde la nici una dintre nevoile acestea - care se pot rezolva cu intelepciune si cu o mai corecta distribuire a banului pubic – e gresita. Din nefericire insa, tara nu mai este condusa de un grup de oameni, indiferent cat de priceputi sau nepriceputi ar fi ei. Parerea mea este ca, in momentul de fata, cel care apasa pe toate butoanele este un singur om - si asta este un pericol imens, idiferent cat de inzestrat ar fi acest om. Daca ne intoarcem in timp, Maresalul Antonescu era un bun roman, un om instruit, dar in momentul in care i-au revenit toate butoanele si era singurul conducator a facut greselile pe care le-a facut. Este imposibil ca un singur om sa rezolve problemele unei tari intregi, mai ales ca nu asculta de cei din jurul sau. Si, slava Domnului!, nu pronunt nici un nume si nici nu am de gand sa pronunt, nu cunosc nici un presedinte de tara din lumea asta care sa aiba o armata de consilieri pe care sa-i tot schimbe. Asta inseamna ca nu are incredere in nimeni sau ca nu asculta decat de cei care ii cunosc intentiile si i le alimenteaza. Aici este pericolul.

Realizator: Ati parcurs, in alta perioada a istoriei, niste momente nu tocmai fericite. Ma refer aici la temnitele comuniste, la Canal. Sa speram ca nu va fi un pericol asemanator pentru cei care manifesteaza astazi, intr-un fel sau altul, direct sau prin scris sau alte mijloace. Ce inseamna sa fii pedepsit pentru ca stii prea bine mecanismele democratiei, asa cum ati fost pedepsit dumneavoastra?

Mircea Ionescu-Quintus: Gandul acesta a fost suportul care ne-a dat posibilitatea sa rezistam regimului inchisorilor, sau al Canalului. Regimul acela nu poate fi inchipuit. Eu am fost ministru al Justitiei si am incercat un an, cat am fost ministru, sa asigur detinutilor, si am asigurat, o existenta omeneasca. Nici cum e acum, caci se pare ca se traieste mai bine in inchisoare decat in unele parti ale vietii libere. Dar as vrea sa va spun ca este de neinchipuit ce insemna o zi de lagar sau o zi de inchisoare sub regimul comunist. Omul era desfiintat. Toata politica aceasta, a temnitelor, era sa desfiinteze personalitatea omului, sa-i faca pe toti niste roboti. In parte, s-a reusit. In alta parte nu, pentru ca asa cum incepusem sa va spun, ne simteam nevinovati, stiam ca suntem in partea mai inchisa a unei inchisori care cuprinsese intreaga societate, si asta ne facea sa rezistam. Este bine sa nu ne mai intoarcem in trecut – si vad ca unii mai au de gand sa ceara nu stiu ce rasplata sau nu stiu ce beneficii. Doamne fereste! Ne-am facut si acolo datoria, asa cum ne-am facut-o si pe front. Unii au scapat, altii nu s-au mai intors. Important este sa se stie ca oamenii care au rezistat atunci reprezentau forta poporului acesta, la care eu tin, si, cu toate necazurile lui, sunt mandru ca fac parte din poporul acesta roman, care a rezistat cu barbatie atator incercari. Toata existenta noastra este o insiruire de grele examene prin care istoria ne-a trecut si pe toate le-am depasit. De aceea sunt optimist si, cu toata situatia grea in care suntem acum, sunt sigur ca nu intr-un timp prea indelungat – si ma gandesc la cateva luni, nu mai mult de atat – vom putea reveni la o situatie cat de cat normala. Nu de la inceput, ca nu se pot face minuni, dar macar sa putem restabili speranta in normalitate.

Realizator: In 1990 vi s-a implinit o alta speranta, cea pe care ati avut-o atunci cand erati in temnita, atunci cand erati la Canal, aceea ca democratia din nou sa triumfe, ca oamenii sa fie din nou liberi, ca partidele istorice sa reinvie. Ati trait si atunci niste incercari, pentru ca era o democratie fragila, in care se arunca inca cu pietre. Aceste pietre au ajuns chiar si la propriu in geamurile partidelor istorice...

Mircea Ionescu-Quintus: Vreau sa spun ca in 1990 am crezut ca ne putem recapata libertatea, asa cum o stiam eu, inainte de a fi pierduta. Trebuie sa recunosc ca refacerea partidelor istorice – cel Liberal si cel Taranesc, pentru ca astea au fost primele doua care s-au reconstituit – s-a facut de la sine, aproape, pe forta celor care mai traiau dintre vechii politicieni. A aparut, fara indoiala, partea de stanga, puternica, FSN-ul si celelalte. Pot sa va spun ca pana la alegeri si dupa alegeri am avut momente grele, cu sediile napadite. Eu, impreuna cu secretarul de atunci al clubului nostru, am rezistat barbateste sa nu ni se ocupe sediul de la Ploiesti, cu o echipa de muncitori venita de la Bucuresti de pe undeva. Am trecut prin momente de acestea. Dar, desi cu o minoritate parlamentara evidenta a opozitiei – puterea era a FSN, ca sa fie foarte clar – mai puteam sa ne intelegem in unele probleme. Iata o prima ciudatenie: reprezentam un partid mic si am fost ales la Camera, si un alt coleg al meu, taranist, la Senat, ca vicepresedinti. Se recunostea inceputul vietii democratice. Si pot sa spun ca pe nedrept s-a spus primului parlament, din '90-'92, "parlamentul rusinii". A fost cel mai de isprava parlament, dupa parerea mea, pentru ca dincolo de niste legi cat de cat indreptandu-ne spre democratie, am facut Constitutia aceasta, care si acum este in vigoare, revizuita, e adevarat, pe ici pe colo, acum cativa ani, Constitutia la care am contribuit din plin. S-au facut niste treburi pe care nu vad cum le-am mai face acum, daca ar mai fi nevoie.

Realizator: Dumneavoastra vedeti in infuzia de tinerete o sansa pentru partidele politice si pentru democratie. Stiu ca in toata viata dumneavoastra ati mai dat o sansa umorului. Prin ras putem sa vindecam moravurile. Mai putem vindeca astazi moravurile cu o epigrama?

Mircea Ionescu-Quintus: Cred ca nu. Epigrama a avut efecte, paradoxal, importante, in perioadele de dictatura sau de regimuri autoritare, pentru ca circula anonim. Ca se mai lega de cate un epigramist cate cineva, asta se intampla mai rar. Dar ele circulau si erau, ma gandesc in special la cele ale lui Pastorel Teodoreanu, adevarate medicamente necompensate. Astazi, avem posibilitatea – si nu ne impiedica nimeni – sa ne exprimam punctul de vedere in mod serios si nu in glume. Perioada glumelor a trecut. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim un popor vesel, asta nu inseamna sa nu credem ca romanul, in toate imprejurarile grele prin care a trecut, a facut haz de necaz. Asa mi-am si intitulat primul meu volum de epigrame: "Haz de necaz'. Era intr-un moment mai greu al evolutiei noastre. E bine sa fim veseli, dar cred ca atitudinile serioase trebuie sa le luam in mod serios, si nu glumind cu soarta unuia sau a altuia.

Realizator: E bine sa fim veseli, dar nu asa, cum spunea Bacovia, intr-o tara trista.

Mircea Ionescu-Quintus: Exact. Vom mai glumi cand Dumnezeu ne va inveseli si tara, pentru ca poporul nostru are umorul lui, undeva ascuns. Iata, baiatul meu sta de multa vreme in Germania, iar germanul nu e cum e romanul. Rar auzi o gluma sau se bucura lumea la o gluma. Noi ne bucuram cand se face o gluma buna sau cand cineva stie sa ne ciupeasca putin. Nu ne suparam: asta e sufletul poporului nostru. Si, din pacate, regimul sovietic prin care am trecut atatea decenii, a stricat o parte din bunatatea sufletului nostru.

Realizator: Pentru a incheia acest dialog, pentru care va multumesc, as vrea doar atat sa va rog: sa le spuneti oamenilor ca trebuie sa aiba increde in viitor.

Mircea Ionescu-Quintus: Nu spun numai credinta mea. Ma gandesc ca, de-a lungul framantatei noastre istorii, au fost momente mai grele decat acesta prin care trecem astazi si intelepciunea poporului, intelepciunea conducatorilor a gasit intotdeauna calea de izbavire, de depasire a momentelor grele, uneori chiar dramatice. Nu ne gasim intr-o perioada dramatica, ne gasim intr-o perioada grea. Sa nu uitam ca poporul acesta, de 2000 de ani, a depasit toate grelele incercari. Aceasta nu este cea mai grea, nici cea mai usoara. Ea poate fi depasita si am aceasta incredere ca in curand, si fara sa mai asteptam anul viitor, vom putea sa privim nu cu dusmanie, ci cu sperata, unii langa altii, si sa punem cu totii umarul la redresarea tarii acesteia pe care eu sper si cred ca o iubim cu totii.

Reporterul știe că multe lucruri au rămas nespuse. O sută de ani de viață…! Puțini ajung să trăiască atât. Și mai puțini conștientizează cât de valoroasă ar fi mărturia lor. Noi am avut șansa unui dialog, fie și de câteva zeci de minute, cu un om care a traversat veacurile și mileniile, dictaturile și vremurile de libertate, conștient de însemnătatea fiecărei clipe. Mircea Ionescu Quintus s-a stins din viață vineri, 15 septembrie, la vârsta de 100 de ani, 5 luni și 28 de zile, lăsându-ne gândul său bun și dragostea fără sfârșit pentru România și români. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

REPORTAJE

Gânduri din Primul Război Mondial - păstrate de un secol, pe cărţi poştale
Cărţi poştale ilustrate, vechi de 100 de ani, purtând mesaje trimise de soldaţii de pe fronturile Primului Război
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Elena Alistar - prima femeie din Sfatul Țării și lupta ei pentru unitatea românilor
Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 144 de ani (în judeţul Ismail, azi
Bistrița: spectacol folcloric și retragere cu torțe, de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită la Bistriţa în centrul istoric al vechii cetăţi medievale,
Argeș: ceremonii militare și religioase de 1 Decembrie
Ziua Naţională va fi marcată în judeţul Argeş cu o defilare militară organizată în municipiul Piteşti şi
Arad: glorificându-i pe făuritorii Marii Uniri
Ceremoniale militare şi religioase la mormintele Corifeilor Marii Uniri din Cimitirul Eternitatea şi la Monumentul
Festival de România, la Alba Iulia
Pentru prima dată în ultimii ani, în municipiul Alba Iulia, cunoscut ca „Oraşul Marii Uniri”,
Evenimentele de Ziua Națională marchează debutul anului Centenarului Marii Uniri
Ziua Naţională va fi marcată, în ţară, prin ceremonialuri militar-religioase şi spectacole artistice,
Viaţa lui Liviu Rebreanu - film documentar lansat la 132 ani de la naşterea scriitorului
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a organizat, luni seara, lansarea unui film despre viaţa şi opera scriitorului Liviu
Ziua Bucovinei, sărbătorită la Suceava. Evenimentul marchează începerea Anului Centenar
În urmă cu 99 de ani, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea privind "Unirea necondiţionată
S-a mai stins o stea. După Stela, Cristina Stamate a plecat și ea
Actriţa Cristina Stamate a murit luni dimineaţă, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului
Stela Popescu a murit. Marea actriță a încetat din viață la vârsta de 81 de ani
O veste trită cuprinde cu repeziciune România. A murit actrița Stela Popescu, una dintre figurile emblematice ale
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fântâna unică în Europa, ce aduce noroc în dragoste celor ce beau din apa sa cristalină (VIDEO)
Pe terasa superioară a Dunării, la cinci kilometri de localitatea Corabia se văd încă zidurile de apărare cu
Statueta de la Liubcova – o dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre încă din preistorie?!?
De descifrarea labiriturilor trecutului se ocupă istoria, oferindu-ne în timp răspunsuri la întrebări
1 decembrie 1918. Intrarea triumfală a regelui și a trupelor în Bucureștiul eliberat
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri. Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
Radio România a împlinit 89 de ani!
La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Festivalul Național al Datinilor și al Obiceiurilor de iarnă
Colindători din toate zonele țării vin la Focșani să se întreacă în bice, buhaie și clopoței la cea de-a
Concert de colinde cu Corul de Copii Radio, la Sala Radio
Sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 19:00, Corul de Copii Radio, condus de dirijorul Voicu Popescu, invită publicul
Alaiul datinilor “Din bătrâni, din oameni buni” 2017
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj organizează
Biserici călătoare în Câmpia Bărăganului
De-a lungul ultimului secol, mai multe localităţi din Câmpia Bărăganului au apărut sau, după caz, au fost
Gala Patrimoniului Gastronomic din Regiunea Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Centrul Europe Direct Nord-Est organizează în data de 6
Mândri de România! Comuna-model în care se trăiește mai bine decât la oraș
Undeva în inima României, în mediul rural se trăiește exemplar, după un model japonez adoptat cu
Corul Academic Radio, concert de muzică corală de inspirație folclorică
Corul Academic Radio, condus de dirijorul Ciprian Șuțu, invită melomanii la Sala Radio la un concert inedit de muzică
10 ani, sclavă sexuală în Italia. Plecată să își facă un trai mai bun, o româncă a născut 2 copii în captivitate
O româncă în vârstă de 29 de ani, mamă a doi copii de 3 şi 9 ani, a fost între 2007 şi 2017
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Moment istoric

Regele Mihai I al României este înmormântat astăzi la ...

Mai multe loturi de autostradă nu vor fi recepționate până la finalul anului

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va recepţiona ...

Intrare libera la Concertul de Crăciun pentru copii, organizat la Sala Radio

Orchestra de Cameră Radio şi Corul de Copii Radio aduc magia colindelor la Sala ...

Viitorii agronomi fără posibilități vor primi sprijin pentru continuarea studiilor

Veste bună pentru studenții care provin din medii defavorizate. Aceștia vor ...

Încălzirea climatică provocată de oameni, singurul vinovat pentru canicula din 2016

 

Recordul mondial de căldură, canicula din Asia şi apele neobişnuit de ...

Gripa sezonieră provoacă anual circa 650.000 de decese la nivel mondial

Gripa sezonieră provoacă anual între 291.000 şi 646.000 de decese la ...

Peste 200.000 de turiști străini au vizitat, în acest an, Muzeul ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA din Sibiu va depăși până la finalul anului 2017 pragul de ...

ANSVSA: Distribuţia produselor contaminate cu Salmonella s-a făcut către state din Asia şi Africa

Distribuţia laptelui praf pentru bebeluşi contaminat cu Salmonella Enterică s-a ...

Copiii sunt în atenția autorităților locale din Cumpăna, Constanța

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, în parteneriat cu Fundaţia ...

Peste 18.500 locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

FOTO: Microbuz răsturnat, două persoane decedate

Microbuzul care s-a răsturnat în această dimineaţă pe DN 15, între ...

Tehnologia digitală se află la ea acasă într-o școală din mediul rural

Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș este singura școală din județ ...

Peste 19 mii de locuri de muncă, vacante la nivel național

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că sunt ...

Trichinela identificată la porci sacrificați în gospodarii din Bistrița Năsăud

Doi porci sacrificaţi în gospodăriile populaţiei din localităţile ...

14, 15 și 16 decembrie, decretate zile de doliu național

Zilele de 14, 15 și 16 decembrie 2017 sunt declarate zile de doliu național pe ...

REŢETE DE SUFLET

”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?!
Topală albă – o rețetă bistrițeană
În Bistrița și-n împrejurimi, către Maramureș, vei mai întâlni gospodine care n-au uitat rețeta
Lichiu ardelenesc, ca-n cetatea Marii Uniri
Sunt ani buni de când Ziua Națională a României o petrec la Albă Iulia, în locul în care
Salată de pește cu mujdei, pentru Sfântul Andrei
Cu multă vreme în urmă, ultima zi a lunii noiembrie marca încheierea şi începerea unui an. O parte
Cornulețe pentru Postul cel Sfânt al Crăciunului, gătite ca la Cluj
Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de
Mămăligă „pe pături”, cu trei feluri de brânză
Dintre toate ritualurile din casa bunicilor mei cel mai important mi se pare și azi a fi tăierea mămăligii fierbinți cu
Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2017 s-a deschis astăzi la Romexpo
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat organizează, în perioada 8 - 10 decembrie,
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obiceiuri și tradiții populare de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae este sărbătorit de creștin în data de 6 decembrie. Este considerat unul dintre cei mai
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4