Prinţesa Caroline Murat, strănepoata lui Napoleon Bonaparte: „În 1968, la 14 ani, veneam la Conservatorul din București”

Autor: 

Strănepoata lui Napoleon Bonaparte (după sora sa, regina Neapolelui), Prințesa Caroline Murat alias pianista Caroline Haffner a concertat pentru prima dată la București în 1968, la vârsta de 14 ani. De atunci, a revenit de câteva ori în România, inclusiv pe scena Ateneului Român.

Pianista Caroline Haffner, care de mai bine de patru decenii domina scena muzicala a lumii, nu este alta decat... Printesa Caroline Murat. Poarta numele strabunicii ei, regina Neapolelui, sotia regelui Joachim Murat si sora Imparatului Napoleon Bonaparte. Pe linie materna, Printesa Caroline se trage din familie de asemenea celebra, originara din Salzburg. Sigmund Haffner a fost Mecena tanarului Wolfgang Amadeus Mozart, acesta din urma dedicandu-i, de altfel, doua piese: Serenada Haffner si Simfonia No. 35 Haffner. Cu asemenea stramosi, nu-i de mirare ca si Caroline a ales drumul artelor. Am cunoscut-o pe Caroline Murat la Venetia, in Palazzo Benzon, unde locuieste o buna parte din an (cu exceptia perioadelor in care evolueaza in concerte sau se ocupa de cele cateva programe muzicale pe care le conduce, in mai multe tari de pe mapamond). Surprinzator – sau nu? – la Venetia locuieste in apartamentul in care au trait candva frumoasa lor poveste de dragoste... Vasile Alecsandri si Elena Negri. Acolo, in acel apartament, am realizat si noi acest interviu.

"Pentru un muzician,Venetia e un lux extraordinar. E un oras care nu are decat zgomote naturale'

-Sunteti, prin nastere, prin radacini, prin studii si prin sperante, prin muzica, un cetatean al planetei. Exista insa un loc pe care il numiti "acasa' (desi tocmai aici nu aveti o proprietate a dumneavoastra, cum aveti in alte orase din Franta, Elvetia sau Italia). Si acest loc este Venetia... Venetia in care ati adus cu dv., ca un fel de penitenta a stramosilor, si un bust al Imparatului Napoleon...

Acum traiesc la Venetia, da. Calatoresc mult, dar imi dau seama ca locul de unde plec si unde ma intorc mereu este Venetia. Venetia ma inspira. Venetia mi-a schimbat viata. Cred ca Venetia e un oras de o modernitate extraordinara, pentru ca poti "trai" la Venetia, in comparatie cu alte capitale unde nu poti trai, nu poti circula, peste tot sunt ambuteiaje, oamenii sunt stresati. Nu exista o viata adevarata, nu se mai traieste in aceste orase si cu aceste orase. Paradoxal, se spune ca Venetia moare... Da, dar asta se spune de cateva secole. Insa eu ma uit la acele orase care sunt pe punctul de a muri sufocate... Eu, de exemplu, m-am nascut la Paris. Pot spune ca sunt parizianca. Parisul copilariei mele era un oras in care se putea circula, puteau fi admirate cladirile, puteam profita de un parfum al orasului... Stiti ca era la Paris un parfum specific, pe care-l dadeau platanii?... Ce frumoase erau atunci primaverile, la Paris, cu toate culorile lui...! Azi? Parisul e impachetat cu substante poluante; culorile s-au schimbat, totul a devenit opac... dar, atunci, erau culori vii, aceleasi culori care au inspirat pictori de geniu, nu? Toti pictorii de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolul XX au fost sensibili la culorile Parisului... Azi, au disparut. Parisul cred ca e pe punctul sa moara, nu Venetia. Fara a mai vorbi de lucrul complet idiot pe care il fac oamenii politici, care transforma acest Oras al Luminilor intr-un fel de Disney Land sau Disney World... Au facut patinoare in pietele istorice, etc. Comparativ, Venetia are un fel de modernitate in eternitate. Daca eternitatea e sa fie moderna, cu siguranta ca Venetia e moderna. La Venetia nu exista poluare, circulatie haotica a masinilor, stres. Pentru un muzician,Venetia e un lux extraordinar. E un oras care nu are decat zgomote naturale. Zborul pasarilor, pasii oamenilor... singurul lucru mecanic care se petrece e plutirea vaporetto-ului. Dar si acesta e totusi un zgomot mecanic caruia apa ii pune surdina... E fantastic. Venetia nu s-a schimbat, de cand o cunosc.

- Venetia este o fiinta care se naste si moare mereu, pentru a renaste iar. E Fenixul. La Fenice. Ce va inspira acest teatru sau scena teatrului, in general?

- Sunt muziciana si, prin meseria mea, am fost foarte des pe scena teatrului, pe scena, in general. Pentru mine, atunci cand intru intr-un teatru, parca ajung acasa. Teatrul nu e, dupa mine, chiar asa cum s-a spus, adica: un templu. E casa mea. Simplu. Chiar si mirosurile dintr-un teatru, absenta luminii naturale, lumina artificiala, toate compun una dintre cele mai mari bucurii pe care le am in viata, aceea de a face parte dintr-un spectacol foarte familiar. Teatrul e locul in care ma simt bine, ca artista. Atunci cand incepe spectacolul, aceasta casa devine locul magic in care luminile si umbrele fac parte dintr-un spectacol in care muzica mea ramane actorul principal. Daca ma simt ca acasa, inseamna ca am incredere sa spun si sa ma manifest asa cum stiu. Frumos si, uneori, sublim. Atunci teatrul-casa devine un mic templu al frumusetii. Nu stiu de ce, dar imi placea "La Fenice' cel dinainte de a fi ars. Avea mai putina stralucire, insa imi parea mai intim, mai aproape de ideea mea de casa. La Barcelona, am vazut tot un teatru care a ars, Lyceo. Un teatru de opera, in care am fost de multe ori. Si ma gandesc la destinul acestor tetare mari si tuburatoare care trebuie sa treaca, intr-o zi, proba focului, pentru a renaste. In aceasta categorie intra si Opera din Paris. Iar la Lyceo, incendiul a fost intr-adevar foarte violent..., dupa care a urmat o adevarata batalie, la Barcelona, pe proiectele de restaurare. Teatrele sunt locuri esentiale in viata unui oras. Ca bisericile si templele. Avem nevoie de sali de teatru, sali de opera si de concert. Avem nevoie de muzee. Toate fac parte dintr-un oras si cred ca Venetia are aceasta sansa extraordinara de a fi plina de frumusete, in toate formele ei. La Fenice e, intr-adevar, simbolul Venetiei, fenixul care renaste mereu din propria-i cenusa. Venetia nu va muri niciodata, stiu bine asta... Pentru ca aici timpul nu are un pret... E un privilegiu sa traiesti la Venetia. Cred ca am avut noroc...

- Ce vreti sa exprimati prin intermediul muzicii? Care e credo-ul dv.?

- E o intrebare complicata, pentru ca e o intrebare despre intreaga mea viata. Eu cant de la varsta de 4 ani. Inainte de a-mi incepe cariera, am studiat la Paris, Geneva, Viena, dar si la Moscova, fiind primul student din Occident invitat la Conservatorul "Ceaicovski'. Dar primul meu turneu de concerte a fost la Bucuresti. Era in 1968. Am venit in cadrul unui schimb intre Conservatorul din Paris si cel din Bucuresti. Am sustinut atunci un recital de muzica clasica franceza la Bucuresti, in sala Conservatorului, pe care l-am reluat apoi pe scena Ateneului Roman. Iata cat de aproape mi-a fost Romania, inca din primii mei ani ca artist. Dar sa revin la ce m-ati intrebat: credo-ul meu a fost intotdeauna sa cant din ce in ce mai bine. Si, mai ales, sa transmit. Am vrut intotdeauna sa comunic cu oamenii prin intermediul muzicii. Sa-i fac sa simta aceleasi lucruri minunate pe care le simteam eu. Cred ca e o sansa mare sa fii muzician. Pentru ca a canta reprezinta un act de iubire pentru compozitor, pentru muzica, iar daca esti pe scena – pentru public. Un artist poate fi platit pentru arta sa, ori nu, dar cred ca ceea ce e important pentru un artist nu sunt banii. Cred ca marii artisti, cei care si-au dedicat viata muzicii, cu adevarat... Eu am facut-o intr-o alta maniera: n-am avut curajul unor artisti care au sacrificat totul pentru muzica... Vedeti dv., un muzician care nu se gandeste decat la muzica, se aude, e perceput de ceilalti ca atare.... De exemplu, am multa admiratie pentru un pianist fabulos, Grigori Sokolov. Finalmente, pentru un muzician e foarte important a se autodepasi, in muzica, servind pur si simplu muzica.

"Femeile care isi fac mari cariere au si mari probleme in familie'

- Dv. nu sunteti dintre cei care "au sacrificat totul"...

- Eu..., eu m-am casatorit si am copii. Sigur, nu am parsasit niciodata scena. Insa am lasat putin deoparte cariera mea de artist pentru a ma dedica invatamantului artistic. Am multi studenti, deja. Ofer burse de studiu, in primul rand pentru pian, pentru ca e instrumentul meu preferat, dar si pentru violonisti. Nu doar la Venetia. Am ca bursier un violonist la care tin foarte mult si pe care il cheama Alexandr Assum, tatal lui e rus, iar mama lui ucraineanca. Sasa a obtinut o bursa de studiu si a trebuit sa-i cumpar o vioara... Da... iar pianistii mei, ei bine, sunt extraordinari! E o adevarata satisfactie pentru mine, aceea de a lasa locul pentru o noua generatie, de a o ajuta sa se ridice valoric. Pentru ca eu cunosc bine mediul muzical, nu e o problema pentru mine sa inteleg problemele pe care acesti tineri foarte talentati le au la debutul lor in lumea muzicala. Multi dintre ei incep cu talent aceasta meserie, fara sa aiba parinti muzicieni care sa-i inteleaga si care sa vrea sa investeasca in talentul lor. De aceeea, nu e chiar asa de usor sa introduci in mediul muzical un talent care nu e sprijinit de familie, de societate etc.

- Ca artist, poti sa raspunzi in mod egal familiei si profesiei?

- Intr-o oarecare masura, e imposibil sa le ai pe amandoua. Nu doar in muzica. Am prieteni cercetatori, oameni de stiinta, care lucreaza pana la ore tarzii in noapte si care traiesc mai mult in laborator decat in sanul familiei. Muzica nu e o munca oarecare pe care o faci pur si simplu, muzica presupune o munca imensa. In plus, sunt turneele, concertele. Deci, obligatoriu, in familie este necesar sa existe oameni generosi, care sa poata sa inteleaga ca nimic nu e mai important decat muzica. Adesea, muzicienii sunt cei care pleaca in turneu si uita totul, inclusiv de partenera lor, care poate fi o femeie foarte frumoasa, care are grija de copii si care-i iubeste etc. Am facut multe turnee cu artisti-barbati si am vazut comportamentul lor. Pot spune ca este o diferenta intre barbatii-artist si femeile-artist. Si cred ca femeile care isi fac mari cariere au si mari probleme in familie. E mult mai greu pentru femei. Dar e normal. Cand imi pregateam turneele internationale, recunosc, nu ieseam in societate, stateam in casa si nu vedeam pe nimeni, repetam la pian, traiam complet eutarhic. Stiam ca nu pot fi mare, acceptand, in acelasi timp, compromisuri. Iar viata de cuplu, de familie, cu copii, impune unele compromisuri. E normal si cred ca nu sunt conciliabile: viata de familie cu profesiunea de artist. Cel putin, nu pentru femei.

- Frumusetea va salva lumea. Ce ne invata muzica?

- Da, desigur, muzica ne arata ce inseamna frumusetea acestei lumi. Am colegi artisti care nu sunt neaparat si niste persoane extraordinare. Dar am intalnit amatori, de exemplu, care canta la un instrument si carora muzica le-a adus intelegerea celuilalt, pentru ca muzica reprezinta, deja, un gest de generozitate. Cand pictezi sau scrii, ramane o urma... Muzica nu e decat sunet. Ea nu exista decat ca o amprenta auditiva, care se pierde sau nu se pierde, in timp. Exista si partituri, bineinteles. Dar daca privim o partitura, ea nu ne spune nimic. Doar muzicienii pot "asculta" o partitura atunci cand o privesc. Ceea ce e minunat la muzica e ca ea se innoieste cu fiecare interpretare. Cantata de muzicieni diferiti, ea nu e aceeasi; exista acest contact incredibil intre compozitor si interpret, de-a lungul secolelor... Unii muzicieni au chiar impresia ca detin puteri de vrajitor, care comunica cu compozitorul intr-un mod secret. Interpretarile lui Rubinstein sau ale lui Horowitz, Dinu Lipatti, Clara Haskill par atinse de astfel de puteri... Schumann, Mozart – cu ei se "comunica" cel mai des. Sunt mii de pianisti care interpreteaza compozitiile lor, dar adesea nu auzim pianistul, ci comunicam si noi, direct, cu viziunea artistica a compozitorului. Pe urma, interpretarea mai seamana cu un fel de rugaciune. Faptul ca sunetul urca si apoi dispare... adresandu-se sufletului, ne face sa ne gandim numai la ceva bun... Eu nu gandesc altfel. Ma refer la muzica clasica, nu la cea moderna, gospel, de exemplu, care nu are semnificatie, dupa mine. Exista o ruptura intre o parte a muzicii contemporane, care nu contine nimic sacru - nu jazzul, oricum - si muzica clasica. Eu cred ca muzica e acolo unde poate sa-si pastreze caracterul sau sacru... Cea care poate fi cantata si in biserici la fel de bine ca pe o scena, intr-un teatru. Cea care are in esenta ei si poezie, si dragoste, si filosofie...

"Am prieteni care ma invita cu titlul de printesa si ma intreb pe cine invita ei: pe Caroline sau pe printesa cu numele Caroline?'

- Inseamna ceva pentru dumneavoastra faptul ca aveti stramosi ilustri? La Salzburg, o strada poarta numele familiei mamei dv., Haffner – astfel orasul a vrut sa-l onoreze pe Sigmund Haffner, care a fost si primar, in secolul al XVIII-lea. La Napoli, inca e prezenta memoria regelui Joachim Murat si a sotiei sale... Parisul si lumea intreaga il onoreaza pe Napoleon Bonaparte. Pana si Venetia, in care a intrat calare. Sunteti pianista Caroline Haffner, dar sunteti in acelasi timp si Printesa Murat...

- Printesa? Da, dar nu ma simt superioara prin acest titlu nobiliar. Din contra, ceea ce apreciez sunt stramosii mei. Ii iubesc. Cred ca am avut stramosi curajosi, straluciti, si cred ca macar acest lucru m-a ferit ca in viata sa fiu o femeie banala. Cobor din Caroline Bonaparte, sora lui Napoleon, care era o femeie brianta, inteligenta, curajoasa, care a facut mult pentru arta cand a fost regina Neapolelui, - pentru Teatrul San Carlo, pentru Pompei etc. Apoi, Joachim Murat, un alt stramos, care a fost comandantul celei mai mari sarje de cavalerie din istorie, mai mare decat cea a lui Alexandru cel Mare. Murat avea 30.000 de calareti. El statea in fruntea acestor oameni adesea fara sabie, numai cu cravasa. Mai cobor dintr-un alt foarte mare maresal, despre care Napoleon spunea ca era "brave des braves", Michel Ney. Mai cobor dintr-un poet. Prin bunica mea paterna, cobor din sora lui Henrich Heine si sunt foarte mandra de asta. Mai cobor din Sigmund Haffner, care a fost alaturi de Mozart si l-a inspirat. Toti acesti stramosi mi-au oferit onoarea de a fi urmasa lor. Cat priveste titlul meu nobiliar: eu inteleg ca acesta ma obliga sa fiu demna de ceea ce ei mi-au transmis, dar nimic altceva. Regatul Frantei s-a incheiat, acum e republica; la fel si in Italia. Eu sunt multumita de numele pe care il am. Titlul e ceva suplimentar, care face placere. Am prieteni care ma prezinta: Printesa Murat... Ma invita cu titlul de printesa si ma gandesc: pe cine invita ei? Pe Caroline sau pe printesa cu numele Caroline? Si asa, am inteles: titlul acesta place. Si sunt multumita. Am putina istorie in spate, sunt putin in istorie, deci sunt un martor al unei istorii glorioase si de care sunt mandra. Dar asta e totul. Nu ma simt deloc superioara, si cand intalnesc oameni brianti si talentati pot sa le acord toata admiratia, fara nici o emfaza. Pe urma, nu e, totusi, destul de practic. La granita, cand prezint pasaportul - in pasaportul meu e trecut si titlul de printesa - e amuzant cand vad vamesul ca incepe sa-mi puna o serie de intrebari. Cum ar fi in SUA, de exemplu, cand ma intreaba daca numele meu e Princesse sau Murat, poate chiar din simpla curiozitate, cred... Apoi, la reuniuni de familie, cu regi si regine... De exemplu, cunosc familia regala a Romaniei. Pe Regele Mihai, pe Principesa Margareta. Dar il cunosc si pe pretendentul la tron, pe Printul Paul... Am luat masa impreuna, cu ei, cu altii. Sunt reuniuni in care se intalnesc fosti suverani, fosti regi si foste regine. La aniversarea regelui Fouad al Egiptului, erau toti cei din familia de Savoia, din Sicilia, Bourbonii... Marea ducesa a Rusiei... Oameni care nu mai aveau nicio putere, dar care erau simpatici...

- Cum curge o zi din viata unei printese? Din viata Printesei Caroline Murat?

- O zi obisnuita din viata mea? E ca si a dvs. Doar ca eu nu sunt buna deloc in bucatarie. Nu-mi place. Dar am o viata ca toata lumea. S-au terminat timpurile acelea in care oamenii aveau pamanturi... parcuri... Bunica mea avea un palat la Paris, in care putea primi 700 de persoane. Avea si un parc, care se intindea pana la Sena... In acel palat a primit o multime de regi; Regina Victoria a venit la bunica mea... Bunicul meu, care era nascut, in 1898, era ruda cu Imparateasa Eugenie, sotia lui Napoleon al III-lea. Deci, acolo, era o viata de printi si de printese... Dar, de atunci, au trecut doua razboaie care au schimbat societatea, cu consecintele lor istorice, Tratatul de la Versailles, din 1919, care a schimbat frontierele si situatia, si razboiul al doilea, cand, dupa 1945, societatea n-a mai fost aceeasi. Venind in Europa, americanii au schimbat totul... Deci, a fi, azi, printesa aproape ca nu mai inseamna nimic. Mai putin printii si regii care domnesc. Spania, Monaco, Olanda, Marea Britanie... Am trait o vreme la Monaco si il cunosc bine pe Printul Albert. Dar nici viata de print nu mai e ce era. E deja mai mult "om" decat "print". Eu, adesea, am aceasta nostalgie a vietii pe care au trait-o parintii mei. Era, cred, o viata interesanta, pentru ca ei i-au intalnit, in epoca, pe toti oamenii importanti. Tata a fost prieten cu Jean Mermoz si cu Antoine de St. Exupery, a facut lucruri extraordinare pe care i le permitea titlul sau. Azi, e mai greu. Azi, conteaza mai mult banii decat titlurile princiare. Tatal meu spunea ca banii n-au nici o importanta. Dar asta, pentru ca era foarte bogat. La sfarsitul vietii, nu mai avea avere, dar a cunoscut ce inseamna bogatiile in timpul vietii. Sunt de acord cu papa si cred si eu ca banii n-au importanta. Desi societatea noastra a inlocuit multe valori morale si nobiliare cu unele mai dure, bazate pe puterea banului.

"Ma dedic concertelor caritabile'

- Ce proiecte aveti? In viata? In muzica?...

- Concerte. La Geneva, mai intai. Apoi pregatesc Festivalul de la Gstadt. Acolo, se va turna un film cu Luigi Nono, un foarte mare compozitor venetian, care va fi facut de fiica lui, Serena Nono. Am un mare proiect cinematografic, pentru ca sunt o apropiata a Fundatiei Felinni pentru cinema – ador cinematograful. Pregatim o mare expozitie Felinni pentru luna septembrie, la Venetia. Pe urma, am o intalnire la Sion, unde ma voi intalni cu presedintele Consiliului de ministri din Cantonul Valais, pentru ca aceasta Fundatie Felinni e situata acum in acest canton. Mai am un proiect de festival la St. Tropez, dar si calatorii peste tot... Un an frumos si interesant. Ma bucur de aceasta liniste pe care o am aici, la Venetia, si care ma face sa ma simt mai libera in gandire, pentru a reflecta la toate acestea... In urma cu cativa ani, am revenit la Bucuresti, la invitatia unuia dintre ambasadorii Frantei. Am dat atunci un concert in beneficiul unei fundatii. Dau multe concerte pentru astfel de fundatii de caritate. Am fost in Grecia pentru a strange fonduri, pentru ca spitalele nu au bani, am incercat sa-i fac sa se miste pe miliardarii greci – sunt multi bani grecesti in Elvetia... Dar, din nefericire, miliardarii nu sunt interesati de soarta tarii lor... Am incercat, la Atena, sa strang fonduri pentru tratamentul femeilor cu cancer la san. In Grecia nu se aloca suficienti bani pentru asta... O ajut pe Printesa Caroline de Monaco si cant la Paris gratuit, pentru ea, in proiectele ei caritabile; am cantat la Versailles pentru a-l sustine pe profesorul Caillard, care cerceteaza problemele cancerului... Deci, eforturile mele merg catre strangerea de fonduri pentru cercetari medicale si pentru acordarea de burse pentru tineri muzicieni.

- Va ganditi si la un proiect in care sa vizati Romania? Poate chiar aici, la Venetia, unde Nicolae Iorga a imaginat un spatiu dedicat tinerilor bursieri romani...

- Dar mi-ar placea sa ma ocup de partea muzical-artistica a tinerelor talente din Romania. Mi-a placut programul festivalului "Dimitrie Cantemir' al IRCCU "Nicolae Iorga' din perioada Carnavalului. Sunt un pic furioasa ca am ratat concertele... Mi-ar placea sa-i invit pe muzicienii romani sa participe la un Festival, la Bodrum, in Turcia. E un proiect un pic... familial, fiica mea mai mare va face ceva acolo, si programul festivalului "Dimitrie Cantemir' de la Venetia este exact genul de program care poate fi interesant in Turcia. Nu prea cunoasc lumea balcanica...In ianuarie 2012, insa, la festivalul meu muzical de la Gstad, in Elvetia, a cantat si un tanar roman, o voce exceptionala, Narcis Iustin Ianau. Vom mai auzi de el.

- Dar despre marii romani care au trait la Paris sau la Venetia, ce stiti?

- Tatal meu avea o carte cu dedicatie de la Martha Bibescu. Traia la Paris. Spre sfarsitul vietii ei, a avut probleme finaciare si stiu ca a fost protejata unchiului meu. Am fost in apartamentul sau, cand eram mica. Locuia in Bulevardul St. Germain. Proust a fost prieten cu tatal meu. In cartea sa, "Pastiches et melanges", scrie despre tata spunand ca straluceste de frumusete in toate. Proust fusese prieten cu doi printi Bibescu, fiii unei mari pianiste, Elena Bibescu. Era o lume despre care tata mi-a povestit, dar o lume care nu mai exista... Exista, in schimb, o alta lume, o lume a artei contemporane, cu toti miliardarii sai care cumpara panze de pictori celebri.... Imaginati-va ca, in urma cu putin timp, am fost la Versailles, la masa cu familia Printului Sturdza, care locuieste la Zurich. Are o banca la Geneva. Acum e la pensie si afacerea a fost luata de fiul sau, care e un om formidabil. Am fost la casatoria acestui Sturdza, in Romania. S-au casatorit intr-un castel de familie. Nu mai stiu exact unde era... Imi face intotdeauna placere sa stau de vorba cu romani ... Cultura dvs, tara dvs... mereu descopar lucruri, intamplari, istorii frumoase. Oameni fumosi...

Interviu realizat de Simona Lazăr și Valentin Țigău, la Veneția, în 14 februarie 2012

Sursa foto: www.carolinemurat.com

REPORTAJE

Festivalul Național al Datinilor și al Obiceiurilor de iarnă
Colindători din toate zonele țării vin la Focșani să se întreacă în bice, buhaie și clopoței la cea de-a
Concert de colinde cu Corul de Copii Radio, la Sala Radio
Sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 19:00, Corul de Copii Radio, condus de dirijorul Voicu Popescu, invită publicul
Alaiul datinilor “Din bătrâni, din oameni buni” 2017
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj organizează
Biserici călătoare în Câmpia Bărăganului
De-a lungul ultimului secol, mai multe localităţi din Câmpia Bărăganului au apărut sau, după caz, au fost
Gala Patrimoniului Gastronomic din Regiunea Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Centrul Europe Direct Nord-Est organizează în data de 6
Mândri de România! Comuna-model în care se trăiește mai bine decât la oraș
Undeva în inima României, în mediul rural se trăiește exemplar, după un model japonez adoptat cu
Corul Academic Radio, concert de muzică corală de inspirație folclorică
Corul Academic Radio, condus de dirijorul Ciprian Șuțu, invită melomanii la Sala Radio la un concert inedit de muzică
10 ani, sclavă sexuală în Italia. Plecată să își facă un trai mai bun, o româncă a născut 2 copii în captivitate
O româncă în vârstă de 29 de ani, mamă a doi copii de 3 şi 9 ani, a fost între 2007 şi 2017
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Legendele de la Curtea de Argeș
Locul unde odihnesc capetele încoronate ale țării noastre este un spațiu al legendelor și istoriilor
Fântâna unică în Europa, ce aduce noroc în dragoste celor ce beau din apa sa cristalină (VIDEO)
Pe terasa superioară a Dunării, la cinci kilometri de localitatea Corabia se văd încă zidurile de apărare cu
Statueta de la Liubcova – o dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre încă din preistorie?!?
De descifrarea labiriturilor trecutului se ocupă istoria, oferindu-ne în timp răspunsuri la întrebări
1 decembrie 1918. Intrarea triumfală a regelui și a trupelor în Bucureștiul eliberat
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri. Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Elena Alistar - prima femeie din Sfatul Țării și lupta ei pentru unitatea românilor
Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 144 de ani (în judeţul Ismail, azi
Bistrița: spectacol folcloric și retragere cu torțe, de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită la Bistriţa în centrul istoric al vechii cetăţi medievale,
Argeș: ceremonii militare și religioase de 1 Decembrie
Ziua Naţională va fi marcată în judeţul Argeş cu o defilare militară organizată în municipiul Piteşti şi
Arad: glorificându-i pe făuritorii Marii Uniri
Ceremoniale militare şi religioase la mormintele Corifeilor Marii Uniri din Cimitirul Eternitatea şi la Monumentul
Festival de România, la Alba Iulia
Pentru prima dată în ultimii ani, în municipiul Alba Iulia, cunoscut ca „Oraşul Marii Uniri”,
Evenimentele de Ziua Națională marchează debutul anului Centenarului Marii Uniri
Ziua Naţională va fi marcată, în ţară, prin ceremonialuri militar-religioase şi spectacole artistice,
Viaţa lui Liviu Rebreanu - film documentar lansat la 132 ani de la naşterea scriitorului
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a organizat, luni seara, lansarea unui film despre viaţa şi opera scriitorului Liviu
Ziua Bucovinei, sărbătorită la Suceava. Evenimentul marchează începerea Anului Centenar
În urmă cu 99 de ani, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea privind "Unirea necondiţionată
S-a mai stins o stea. După Stela, Cristina Stamate a plecat și ea
Actriţa Cristina Stamate a murit luni dimineaţă, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului
Stela Popescu a murit. Marea actriță a încetat din viață la vârsta de 81 de ani
O veste trită cuprinde cu repeziciune România. A murit actrița Stela Popescu, una dintre figurile emblematice ale
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Gânduri din Primul Război Mondial - păstrate de un secol, pe cărţi poştale
Cărţi poştale ilustrate, vechi de 100 de ani, purtând mesaje trimise de soldaţii de pe fronturile Primului Război
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

„Te uită cum ninge, decembre!”, este propunerea Muzeului Golești pentru cei mici

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Goleşti, județul Argeș organizează ...

Moment istoric

Regele Mihai I al României este înmormântat astăzi la ...

Mai multe loturi de autostradă nu vor fi recepționate până la finalul anului

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va recepţiona ...

Intrare libera la Concertul de Crăciun pentru copii, organizat la Sala Radio

Orchestra de Cameră Radio şi Corul de Copii Radio aduc magia colindelor la Sala ...

Viitorii agronomi fără posibilități vor primi sprijin pentru continuarea studiilor

Veste bună pentru studenții care provin din medii defavorizate. Aceștia vor ...

Încălzirea climatică provocată de oameni, singurul vinovat pentru canicula din 2016

 

Recordul mondial de căldură, canicula din Asia şi apele neobişnuit de ...

Gripa sezonieră provoacă anual circa 650.000 de decese la nivel mondial

Gripa sezonieră provoacă anual între 291.000 şi 646.000 de decese la ...

Peste 200.000 de turiști străini au vizitat, în acest an, Muzeul ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA din Sibiu va depăși până la finalul anului 2017 pragul de ...

ANSVSA: Distribuţia produselor contaminate cu Salmonella s-a făcut către state din Asia şi Africa

Distribuţia laptelui praf pentru bebeluşi contaminat cu Salmonella Enterică s-a ...

Copiii sunt în atenția autorităților locale din Cumpăna, Constanța

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, în parteneriat cu Fundaţia ...

Peste 18.500 locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

FOTO: Microbuz răsturnat, două persoane decedate

Microbuzul care s-a răsturnat în această dimineaţă pe DN 15, între ...

Tehnologia digitală se află la ea acasă într-o școală din mediul rural

Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș este singura școală din județ ...

Peste 19 mii de locuri de muncă, vacante la nivel național

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că sunt ...

Trichinela identificată la porci sacrificați în gospodarii din Bistrița Năsăud

Doi porci sacrificaţi în gospodăriile populaţiei din localităţile ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?!
Topală albă – o rețetă bistrițeană
În Bistrița și-n împrejurimi, către Maramureș, vei mai întâlni gospodine care n-au uitat rețeta
Lichiu ardelenesc, ca-n cetatea Marii Uniri
Sunt ani buni de când Ziua Națională a României o petrec la Albă Iulia, în locul în care
Salată de pește cu mujdei, pentru Sfântul Andrei
Cu multă vreme în urmă, ultima zi a lunii noiembrie marca încheierea şi începerea unui an. O parte
Cornulețe pentru Postul cel Sfânt al Crăciunului, gătite ca la Cluj
Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de
Mămăligă „pe pături”, cu trei feluri de brânză
Dintre toate ritualurile din casa bunicilor mei cel mai important mi se pare și azi a fi tăierea mămăligii fierbinți cu
Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2017 s-a deschis astăzi la Romexpo
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat organizează, în perioada 8 - 10 decembrie,
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obiceiuri și tradiții populare de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae este sărbătorit de creștin în data de 6 decembrie. Este considerat unul dintre cei mai
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10