Piaţa lactatelor ar putea stagna în acest an la nivelul din 2008, de 1,1 miliarde euro, dacă până la sfârşitul anului va continua trendul pozitiv consemnat în trimestrele doi şi trei, în caz contrar ar putea scădea cu până la 5%, estimează Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui.

 Potrivit Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, APRIL, în primul trimestru, volumul de vânzări pe piaţa lactatelor a înregistrat o scădere de 20%, însă în al doilea şi al treilea trimestru românii au consumat mai multe lactate, ca urmare a orientării către produse mai ieftine, bugetul alocat rămânând acelaşi.
 "Ne aşteptam ca după Paşte, când am avut un minus de 15-20%, declinul să continue până în toamnă, cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Am avut însă un plus de până la 5%, în special datorită unui preţ mai mic cu 5-10% la produsele lactate. La inceputul trimestrului patru, piaţa lactatelor era la un minus de până la 5%", a declarat directorul general al APRIL, Valentin Blănaru.
 El a adăugat că vânzările la produsele lactate au fost impulsionate şi de numărul ridicat al promoţiilor lansate de procesatori.
 Referitor la importul de produse lactate, în primul trimestru acesta a acoperit 15% din necesarul de consum al României, restul fiind producţie internă.
 Estimările APRIL pentru acest an indică o valoare a pieţei lactatelor de 1,1 miliarde de euro, nivel similar celui din 2008,  în condiţiile în care trendul pozitiv din trimestrele doi şi trei va continua în perioada următoare, în caz contrar putând fi consemnat un declin de până la 5%.
 "Ne-am putea număra astfel printre industriile fericite din România, neafectate puternic de criză. Dacă vânzările de Crăciun vor depăşi valorile din anii trecuţi, am putea vorbi despre uşoare creşteri, deşi sunt slabe şanse să încheiem anul pe plus. Pentru 2010, estimăm o revenire a pieţei la nivelul de la începutul anului trecut", a spus Blănaru.
 Conform APRIL, în prima jumătate a anului viitor, piaţa lactatelor va fi puternic afectată de fluctuaţia cursului valutar, precum şi de majorarea accizelor la combustibili, electricitate şi materie primă. Previziunile pentru a doua parte a anului viitor indică o creştere uşoară a bugetului de consum şi o "revenire" la condiţiile de piaţă de la începutul anului trecut.
 Referitor la preţul materiei prime, în octombrie, acesta a urcat cu circa 20% faţă de august, trendul fiind în creştere. Blănaru consideră că, în acest an, tariful la materia primă va fi influenţat de subvenţiile pe care fermierii le vor primi de la stat şi de numărul de animale din ferme.
 În acest an au fost înregistrate 1,7 milioane de vaci, cu 350.000 mai puţine faţă de anul trecut, iar în 2010 asociaţia se aşteaptă la o creştere a numărului de animale sacrificate, în contextul în care, din ianuarie, fermierii nu vor mai primi subvenţia pentru calitatea laptelui, în valoare de 0,3 lei pe litru.
 În prezent, în România, 90% din numărul total de vaci se încadrează în standardele europene.
 "Trendul de scădere este acelaşi an de an pentru că fermierii nu au bani şi sacrifică animalele. În România sunt tot mai multe ferme cu 1-3 vaci, iar potrivit datelor ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - n.r.), acestea reprezintă 90% din structura de lapte a României, în condiţiile în care în 2007, procentul era de 70%. Asta reprezintă cea mai proastă formă pentru procesare deoarece nu oferă calitate", a explicat Blănaru.
 O soluţie în acest sens o reprezintă gruparea fermierilor în asociaţii, de unde procesatorii să colecteze o cantitate mai mare de lapte.
 "Soluţia ideală ar fi să existe asociaţii care să dispună de tancuri de răcire. Cu cât cantitatea de lapte la comun este mai mare, cu atât creşte preţul, pentru că se adaugă şi subvenţia de calitate. Din 2010, fermierii nu vor mai fi motivaţi să producă lapte. Noi, ca procesatori, îi stimulăm prin invesţiile pe care le facem în ferme, sală de muls sau tanc de răcire, dar statul român ar trebui să notifice Comisia Europeană pentru a acorda subvenţii în agricultură. Procedura durează cam şase luni, iar până acum nu s-a făcut nicio notificare", a mai spus Blănaru.
 Potrivit reprezentantului APRIL, din 2010 fermierii români ar putea primi de la Comisia Europeana trei tipuri de subvenţii: pentru investiţii în ferme, respectarea condiţiilor de mediu şi pentru încurajarea creşterii capacităţii de păstrare a condiţiilor de agricultură locală.
 "Subvenţia pentru investiţiile în ferme vizează finanţări între 40% şi 70%, în funcţie de zonă sau pentru tinerii fermieri, însă sunt necesare proiecte şi sunt puţini fermierii din România care ştiu să scrie un proiect. Un alt tip de finanţare se adresează fermierilor care produc ecologic, aceştia putând obţine subvenţii între 400 şi 900 de euro, fiind necesară însă o producţie intensivă, care în România nu există. Comisia mai încurajează producătorii locali, care pot fi finanţaţi dacă produc după standarde proprii şi vând direct către consumatorul final", a încheiat directorul general al APRIL.