-

Pepenele de iarnă – o premieră în agricultura românească

Pepenele este un fruct "exotic" pentru români în extrasezon, când puţini îşi pot permite să cumpere acest fruct din import.

De curând însă, cercetătorii Stațiunii Legumicole de la Buzău au aclimatizat cu succes pepenele de iarnă, un soi provenit din Asia, unde este foarte popular.

Este o premieră pentru România, a cărei reuşită poate transforma pepenele din fruct sezonier într-unul pe care îl putem găsi şi consuma pe toata perioada anului.

Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor care, spre deosebire de pepenele roşu sau galben creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme, sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules. Dulci şi gustoase, acestea pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul.

„Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu.

Articole înrudite

  • Ce este ia românească

    Bluza tradițională românească - numită și ie națională, este una dintre cele mai importante piese de costum autentic din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză a inspirat numeroși designeri de modă, iar recent a început să primească din ce în ce mai multă faimă internațională.

    Ia națională este cea mai la modă îmbrăcăminte din România

    Bluza romaneasca este o imbracaminte importanta in costumul popular purtat de femei si sarbatorit in fiecare an pe 24 iunie, atunci cand se sarbatoreste Ziua internationala a iei romanesti.

    Cunoscuta ca si camasa dacica, originile acestei piese vestimentare e indreapta mult spre vechea civilizatie dacica. De fapt, bluza romaneasca a fost descrisa pe diferite basoreliefuri ca fiind o piesa vestimentara cu o vechime de 2000 de ani. In vremurile moderne, specialistii o considera drept contributia poporului roman la diversitatea imbracamintei europene.

    Pe langa taieturile tipice si manecile largi, bluza romaneasca este impodobita cu broderii in culori naturale, combinate armonios. De-a lungul timpului, a fost purtat de tarani, artisti romani si artisti internationali. In plus, bluza romaneasca a inspirat artisti distinsi precum Henri Matisse, care a pictat faimoasa "La blouse roumaine ".

    Tipuri de ii nationale romanesti - arta broderiei populare

    Ia traditionala romaneasca este fabricata din stofa de bumbac alb, sau de matase. Este impodobita cu diferite motive de broderie romaneasca, mai ales in zona manecilor, in zona pieptului si a gatuluu. Interesant este faptul ca fiecare regiune a Romaniei are un stil unic de ie romaneasca.

    De exemplu, celel mai folosit model pentru bluza romaneasca este cel cu broderie facuta pe umeri, numit camasa cu altita. Puteti gasi acest tip de ie in anumite regiuni ale tarii precum Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran si zona Covasna.

    Camasa cu tablie (camasa cu cap) se gaseste in Hunedoara, zona Padureni si Arad. Se caracterizeaza prin ornamente bogate in maneci fara pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un mare impact vizual.

    In Sibiu si in sudul Transilvaniei gasim un nou stil de bluza populara traditionala. Pe umarul lui ia, exista o banda ornamentala numita umar sau umeras (camasa cu umar). O decorare asemanatoare se vede pe cot, de unde se numeste " pisti cot".

    In Saliste exista o bluza traditionala unica denumita ia cu ciocanele (cu ciocane). Este decorata predominant cu culori negre, iar broderia este inlocuita cu panglici negre cusute pe camasa. In unele cazuri, insertiile sunt rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

    Foto: Pixabay

  • Programul „Tomate 2019” – lansat oficial

    Programul guvernamental „Tomate 2019” a fost lansat, oficial, la Botoşani. Primele producţii de roşii vor fi livrate pe pieţele din municipiul reşedinţă de judeţ.

  • Măsurișul oilor de la Pria

    Mii de persoane din judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor sunt aşteptate astăzi, la "Măsurişul oilor de la Pria", ediția cu numărul 53.

  • Aproape 30 de mii de locuri de muncă vacante la nivel naţional

    Peste 29.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  • "Rapsodia păstorească", o sărbătoare de aproape jumătate de veac

    Desfășurată în fiecare primăvară de aproape o jumătate de secol, rapsodia este una dintre cele mai longevive manifestare din țară.