-

Stiri fonduri europene

În perioada 1 iulie - 1 octombrie vor fi în plină desfăşurare controalele în teren efectuate de inspectorii APIA pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control, care cuprinde un număr de 104.146 de dosare selectate.

România a luat peste 5,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană într-un an şi jumătate, bani europeni care se duc în agricultură şi sunt deja în ţară, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Petre Daea. "Am luat fonduri europene de peste 5,5 miliarde de euro într-un an şi jumătate. Îi luăm pe toţi, pentru că sunt banii românilor şi suntem în stare să facem acest lucru, iar aceasta datorită faptului că au înţeles toţi ce trebuie să realizăm în acest domeniu” (P. Daea).

Acesta a precizat că cererile s-au depus la timp și banii europeni se duc în agricultură pentru susţinerea fermierilor, dar şi în proiecte specifice zonei rurale. 

"Banii europeni se duc în agricultură, în susţinerea fermierilor pe unitatea de suprafaţă, pentru plăţile directe pe suprafaţă pentru a echilibra economic şi a ţine într-un echilibru financiar fermierul şi evident în proiecte şi programe specifice zonei rurale, în drumuri de tarlale, în investiţii în zootehnie şi în irigaţii. Am fost ieri la Haret (Vrancea) unde este o plantaţie a unei societăţi comerciale cu profil agricol. Aceasta are 63 de hectare de plantaţii excepţionale cu cireş, cu nuc şi afin. Sunt la cel mai înalt nivel din punct de vedere tehnic, susţinută tehnologic foarte bine, prinsă într-o gândire foarte sănătoasă din punct de vedere al profesiei", a subliniat Daea. 

La mijlocul lunii mai, şeful MADR spunea că România a primit în acest an rambursări de la Uniunea Europeană de 1,847 de miliarde de euro, iar alte 400 de milioane de euro urmează să vină în urma solicitărilor depuse. Anul trecut, România a atras de la UE circa 3,3 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, iar targetul pentru 2018 din PNDR 2020 este de 4,1 miliarde de euro.

AGERPRES

România are alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate azi de CE.
La începutul acestei luni, CE a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în preţurile curente, cât şi în preţurile constante din 2018. Azi, Comisia a publicat toate cifrele relevante din 2018 în cadrul următorului buget al UE. Pe termen lung, în bugetul UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a UE. Conform acestor propuneri, vor fi majorate fondurile de coeziune pentru Italia şi alte state membre din sudul continentului afectate de criza economică şi valul de emigranţi, urmând ca în paralel să fie redusă finanţarea pentru regiunile mai sărace din statele estice ale blocului comunitar.
Potrivit unor surse comunitare, Polonia se poate aştepta la o reducere cu 23% a fondurilor de coeziune în timp ce o scădere de 24% este avută în vedere pentru Ungaria. În schimb, Italia se poate aştepta la o creştere de 6%.
Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.
"Propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorităţi şi pentru a spori protecţia cetăţenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la şcoli şi spitale, care vor putea obţine fonduri mai uşor", a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.
Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune se regăseşte şi o abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni de tranziţie şi regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanţele şi a ajuta regiunile cu venituri şi creştere economică scăzute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, şi anume şomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educaţie, schimbările climatice şi primirea şi integrarea migranţilor.

Sursa:agerpres.ro
Sursa foto: criteriulnational.ro

Pagina 1 din 10