-

Floriile, sărbătoarea Renașterii

De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în mod fericit, dănd naștere la tradiții și obiceiuri extrem de pitorești. 

Floriile, pe care le celebrăm cu o săptămână înainte de Paști, își au sorgintea în vechea sărbătoare precreștină Floralia, dedicată zeiței romane a florilor și a primăverii, Flora, peste care creștinismul a suprapus sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim.

Unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii îl reprezintă ramurile de salcie. Astfel, cu o zi înainte de această sărbătoare se străng ramuri de salcie înmugurită care se duc apoi la biserică pentru a fi sfințite. După sfințire, ramurile sunt luate acasă și sunt folosite pentru a împodobi casa, icoanele, ușile și ferestrele. Salcia sfințită de la biserică mai este folosită și pentru vite ori la împodobirea livezilor și viilor, pentru a da roade bogate.

Legendele spun că în drumul către locul în care era răstignit Iisus Hristos, Maica Domunului a întâlnit o apă pe care trebuia să o treacă, iar o salcie bătrână i-a venit în ajutor şi şi-a aplecat crengile pentru a face posibilă trecerea Maicii. De aceea, salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului, să fie primul copac care înfloreşte şi anunţă primăvara.

Ramurile de salcie sunt păstrate astfel timp de un an și sunt folosite pentru tămăduirea diferitelor boli. Mugurii din salciile de la Florii se pun pe foc pentru a împraștia norii și a proteja casa și familia. Se mai spune că cel care se împărtășeșete în ziua de Florii i se va împlini orice dorință își va pune când se va apropia de preot.

În ziua de Florii se aerisesc hainele si zestrea. Fetele de măritat obișnuiesc ca în această zi să pună sub un păr altoit o oglindă și o camașă curată. După răsăritul soarelui sunt folosite în farmecele de dragoste și sănătate.

De Florii, nimeni nu are voie să se spele pe cap, decât cu apă sfințită, altfel va albi precum florile copacilor. Tot acum are loc și "nunta urzicilor" pentru că în această zi urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de măncat.

Tot de Florii, femeile gătesc bucate alese și plăcinte pe care le dau de pomană săracilor. În ziua de Florii este dezlegare la pește, astfel toată lumea poate mânca pește și bea un pahar de vin. Peștele consumat în această zi are puteri tămăduitore și este indicat persoanelor cu diverse afecțiuni.

Tot în această zi se termină perioada Mărțișorului, iar fetele care și-au legat la încheietură șnurul alb-roșu îl pot dezlega și lega între crengile unui copac înflorit.

În popor se mai spune că așa cum este vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.

Odată trecute Floriile, întreaga creștinătate pășește în timpul pascal, care se încheie în Duminica Tomii. Este o perioadă sacră, în țesătura căreia sunt împletite toate semnificațiile esențiale ale vieții sufletului.

Articole înrudite

  • Ce este ia românească

    Bluza tradițională românească - numită și ie națională, este una dintre cele mai importante piese de costum autentic din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză a inspirat numeroși designeri de modă, iar recent a început să primească din ce în ce mai multă faimă internațională.

    Ia națională este cea mai la modă îmbrăcăminte din România

    Bluza romaneasca este o imbracaminte importanta in costumul popular purtat de femei si sarbatorit in fiecare an pe 24 iunie, atunci cand se sarbatoreste Ziua internationala a iei romanesti.

    Cunoscuta ca si camasa dacica, originile acestei piese vestimentare e indreapta mult spre vechea civilizatie dacica. De fapt, bluza romaneasca a fost descrisa pe diferite basoreliefuri ca fiind o piesa vestimentara cu o vechime de 2000 de ani. In vremurile moderne, specialistii o considera drept contributia poporului roman la diversitatea imbracamintei europene.

    Pe langa taieturile tipice si manecile largi, bluza romaneasca este impodobita cu broderii in culori naturale, combinate armonios. De-a lungul timpului, a fost purtat de tarani, artisti romani si artisti internationali. In plus, bluza romaneasca a inspirat artisti distinsi precum Henri Matisse, care a pictat faimoasa "La blouse roumaine ".

    Tipuri de ii nationale romanesti - arta broderiei populare

    Ia traditionala romaneasca este fabricata din stofa de bumbac alb, sau de matase. Este impodobita cu diferite motive de broderie romaneasca, mai ales in zona manecilor, in zona pieptului si a gatuluu. Interesant este faptul ca fiecare regiune a Romaniei are un stil unic de ie romaneasca.

    De exemplu, celel mai folosit model pentru bluza romaneasca este cel cu broderie facuta pe umeri, numit camasa cu altita. Puteti gasi acest tip de ie in anumite regiuni ale tarii precum Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran si zona Covasna.

    Camasa cu tablie (camasa cu cap) se gaseste in Hunedoara, zona Padureni si Arad. Se caracterizeaza prin ornamente bogate in maneci fara pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un mare impact vizual.

    In Sibiu si in sudul Transilvaniei gasim un nou stil de bluza populara traditionala. Pe umarul lui ia, exista o banda ornamentala numita umar sau umeras (camasa cu umar). O decorare asemanatoare se vede pe cot, de unde se numeste " pisti cot".

    In Saliste exista o bluza traditionala unica denumita ia cu ciocanele (cu ciocane). Este decorata predominant cu culori negre, iar broderia este inlocuita cu panglici negre cusute pe camasa. In unele cazuri, insertiile sunt rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

    Foto: Pixabay

  • Programul „Tomate 2019” – lansat oficial

    Programul guvernamental „Tomate 2019” a fost lansat, oficial, la Botoşani. Primele producţii de roşii vor fi livrate pe pieţele din municipiul reşedinţă de judeţ.

  • Măsurișul oilor de la Pria

    Mii de persoane din judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor sunt aşteptate astăzi, la "Măsurişul oilor de la Pria", ediția cu numărul 53.

  • Aproape 30 de mii de locuri de muncă vacante la nivel naţional

    Peste 29.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  • "Rapsodia păstorească", o sărbătoare de aproape jumătate de veac

    Desfășurată în fiecare primăvară de aproape o jumătate de secol, rapsodia este una dintre cele mai longevive manifestare din țară.