-

Tradițiile României, la Haga, în parcul fondat de cel mai important comerciant olandez de grâu românesc

Expoziţii de fotografie, concerte, filme documentare, ateliere şi prezentări ale meşterilor tradiţionali, în perioada 22 - 24 iunie, la Haga, sub genericul "Zilele României în Parcul Naţional De Hoge Veluwe".

Potrivit unui comunicat al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti",  evenimentul, curatoriat de instituţia muzeală bucureşteană şi dedicat sărbătoririi Centenarului Marii Uniri în Olanda, este organizat împreună cu Ambasada României la Haga, la invitaţia baronului Seger E. van Voorst tot Voorst, directorul fundaţiei Parcul Naţional De Hoge Veluwe.

"La iniţiativa domniei sale, România este ţara invitată de onoare a parcului în 2018, anul Centenarului. Muzeul Naţional al Satului şi Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Strategii Guvernamentale sunt partenerii principali ai Ambasadei României la Haga şi ai Fundaţiei Parcului", precizează sursa citată.

Una dintre expoziţiile organizate de Muzeul Satului cu acest prilej în Olanda este 'De la Roşu la Negru', care prezintă transformarea adusă de Marele Război în costumul tradiţional din Gorj.

"Plină de simboluri şi culori, arta lor, fie că vorbim de covoare, de ţesături sau de lemn, a uimit o lume întreagă şi continuă să-i încânte simţurile. Costumul popular din Gorj a cunoscut în timp, evoluţii şi modificări: de la fibră, la croială şi, nu în ultimul rând, la culoare. Motivele au fost multe, dar unul dintre cele mai puţin cercetate în această evoluţie a fost cel al războiului, al Marelui Război, care a adus cu el, odată cu dezrobirea fraţilor români de peste munte, şi moartea celor care plecaseră pe front să lupte pentru ţară. Doliul pe care l-au purtat femeile după cei pieriţi acum 100 de ani a rămas cusut cu lacrimi pe mânecile şi poalele cămăşilor lor. 'De la Roşu la Negru' nu este o expoziţie. Este o rememorare a ceea ce am avut şi a ceea ce avem datorită lor. Este o mărturisire a recunoştinţei pe care le-o purtăm pentru că existăm aici, între aceste graniţe desenate cu sângele lor", se explică în comunicat.

Timp de trei zile va fi prezentată publicului şi expoziţia de fotografie "Mai Mult decât Pâine" realizată de Ana Negru.

"Legătura dintre Olanda şi România atunci când vorbeşti despre pâine este una puternică. Anton Kroller, fondatorul Parcul Naţional De Hoge Veluwe, a fost unul dintre cei mai importanţi comercianţi olandezi de grâne. Grâne din România. Iată de ce bobul de grâu românesc transformat în pâine nu putea să lipsească de la 'Zilele României în Parcul Naţional De Hoge Veluwe'", precizează sursa citată.

O altă expoziţie este cea a cunoscutului fotograf Sorin Onişor, intitulată "Culorile României", care reuneşte 30 de peisaje şi portrete ale românilor, care vor fi expuse în Parcul Naţional De Hoge Veluwe până pe data de 3 iulie.

În cadrul evenimentului, 25 de meşteri tradiţionali vor face demonstraţii de olărit, ţesături, încondeiat ouă, sculptură în lemn. Lor li se vor alătura membri ai Rapsodiei Vâlcene care vor încânta audienţa cu dansurile şi cântecele lor.

Pe 24 iunie va fi lansat filmul documentar "Constantin Brâncuşi, Între Pamânt şi Cer pe Calea Sufletelor", realizat de Trinitas TV. Pelicula va fi proiectată la Muzeul de artă Kroller Muller, care deţine cea mai amplă colecţie privată Van Gogh, având şi două capodopere brâncuşiene: "Începutul lumii" şi "Cap de copil dormind".

Parcul Naţional de Hoge Veluwe, înfiinţat de omul de afaceri olandez, Anton Kroller, şi de soţia acestuia, Hellene Kroller Muller, are o suprafaţă de 13.300 de hectare şi găzduieşte trei muzee importante.

AGERPRES

Articole înrudite

  • Festival al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă

    Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea organizează pe 15 decembrie, la Sala Balada, de la ora 17.00, a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă.

  • Spiridon, sfântul care aduce spor şi sănătate în casă. De ce e interzisă munca pe 12 decembrie

    Prăznuit de credincioşi în fiecare an pe 12 decembrie, despre sfântul Spiridon se crede că îşi părăseşte racla şi pleacă în ajutorul oamenilor care îi înalţă rugăciuni.

  • Cea mai poluată localitate din Europa este în ţara noastră. Cote alarmante pe harta mondială

    România ar putea să fie sancţionată de Comisia Europeană cu până la 400 000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor cu privire la reducerea nivelului ridicat de poluare.

  • Colindele tradiţionale răsună seară de seară în centrul Bistriţei

    Seară de seară bistriţenii se pot bucura de colindele tradiţionale, cel mai lung festival din judeţ a început în seara zilei Sfântului Andrei, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

    În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

    În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

    Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

    Legenda lui Moș Nicolae

    Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

    De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

    Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

    Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

    Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

    La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

    Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

    Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

    Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

    O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

    Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

    O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

    Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

    Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

    În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

    Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

    De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

    Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

    Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

    Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

    Sursa: Viorel Grosu