-

Clopul cu păun - piesă de rezistență a costumului popular năsăudean

Confecţionarea clopului cu păun, cel mai de vază element din costumul popular fecioresc din Ţara Năsăudului, a devenit o artă. 

Din păcate, această artă nu mai este stăpânită decât de o femeie, meşter popular din comuna Salva. Lucia Todoran, care deţine secretele acestui meşteşug, a învăţat de la Leon Jora, un consătean priceput care a plecat dintre cei vii .

Clopul cu păun se poartă chiar şi astăzi la zile mari de sărbătoare şi sunt cu trei rânduri, cu cinci sau chiar cu sapte rânduri. „Lucrez cate o zi întreagă pentru a face o roată. Nu este o muncă grea, dar trebuie sa știi cum să faci și trebuie sa iți placă”, povesteste Lucia Todoran. O astfel de pălărie se vinde cu preţuri cuprinse între 1000 si 2000 de lei, în funcție de câte rânduri de pene are roata. Clopul cu pene de păun face parte din portul popular fecioresc de pe Valea Sălăuţei și a Someşului dar în ultimii ani a mai fost preluat şi de alte zone etnografice datorită frumuseţii acestuia.

Clopul cu pană de păun este purtat numai de feciori și, în functie de numărul rândurilor de pene, clopul arată bogătia celui care il poartă. Astfel, cel cu clop cu trei rânduri de pene este mai puţin bogat iar cel cu cinci sau șapte rânduri în clop este din neam avut. Interesant este şi faptul că, în urmă cu ceva ani, la sat, locul în societate era foarte bine stabilit și nimeni nu îndrăznea să se înfăţişeze cu un clop cu șapte rânduri dacă statutul lui era de trei, chiar dacă avea bani să cumpere un clop cu mai multe rânduri de pene de păun.

Pălăria propriu-zisă este confectionată din pânză neagră înfăşurată cu betea sau cu o panglică pe care sunt cusute mărgele multicolore numite gerdane. La această pălărie este adaugată o roată formată din pene de păun care creează o piesă extrem de maiestuoasă în costumul bărbătesc, motiv pentru care, fala feciorilor din judetul Bistriţa-Nasaud a fost mult sporită prin această piesă. De asemenea, în trecut, nu orice fecior își permitea să aibă clop cu păun, motiv pentru care era o mare cinste ca o fată sa fie jucată de un fecior care purta această piesa a costumului popular. Mesteşugurile confectionării podoabelor în general au apărut ca urmare a dorintei omului de a se distinge. Ele nu s-au dezvoltat în mod uniform în toate epocile istorice și în toate regiunile ţării, însă pălăria cu pene de păun reprezintă un simbol al judeţului Bistrita-Năsăud în ceea ce priveste costumele populare românesti, pentru că a reusit să fie recunoscută prin frumusetea și prin anvergura pe care o are.

VIOREL GROSU

Articole înrudite