-

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

Legenda lui Moș Nicolae

Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

Sursa: Viorel Grosu

Articole înrudite

  • Ce este ia românească

    Bluza tradițională românească - numită și ie națională, este una dintre cele mai importante piese de costum autentic din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză a inspirat numeroși designeri de modă, iar recent a început să primească din ce în ce mai multă faimă internațională.

    Ia națională este cea mai la modă îmbrăcăminte din România

    Bluza romaneasca este o imbracaminte importanta in costumul popular purtat de femei si sarbatorit in fiecare an pe 24 iunie, atunci cand se sarbatoreste Ziua internationala a iei romanesti.

    Cunoscuta ca si camasa dacica, originile acestei piese vestimentare e indreapta mult spre vechea civilizatie dacica. De fapt, bluza romaneasca a fost descrisa pe diferite basoreliefuri ca fiind o piesa vestimentara cu o vechime de 2000 de ani. In vremurile moderne, specialistii o considera drept contributia poporului roman la diversitatea imbracamintei europene.

    Pe langa taieturile tipice si manecile largi, bluza romaneasca este impodobita cu broderii in culori naturale, combinate armonios. De-a lungul timpului, a fost purtat de tarani, artisti romani si artisti internationali. In plus, bluza romaneasca a inspirat artisti distinsi precum Henri Matisse, care a pictat faimoasa "La blouse roumaine ".

    Tipuri de ii nationale romanesti - arta broderiei populare

    Ia traditionala romaneasca este fabricata din stofa de bumbac alb, sau de matase. Este impodobita cu diferite motive de broderie romaneasca, mai ales in zona manecilor, in zona pieptului si a gatuluu. Interesant este faptul ca fiecare regiune a Romaniei are un stil unic de ie romaneasca.

    De exemplu, celel mai folosit model pentru bluza romaneasca este cel cu broderie facuta pe umeri, numit camasa cu altita. Puteti gasi acest tip de ie in anumite regiuni ale tarii precum Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran si zona Covasna.

    Camasa cu tablie (camasa cu cap) se gaseste in Hunedoara, zona Padureni si Arad. Se caracterizeaza prin ornamente bogate in maneci fara pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un mare impact vizual.

    In Sibiu si in sudul Transilvaniei gasim un nou stil de bluza populara traditionala. Pe umarul lui ia, exista o banda ornamentala numita umar sau umeras (camasa cu umar). O decorare asemanatoare se vede pe cot, de unde se numeste " pisti cot".

    In Saliste exista o bluza traditionala unica denumita ia cu ciocanele (cu ciocane). Este decorata predominant cu culori negre, iar broderia este inlocuita cu panglici negre cusute pe camasa. In unele cazuri, insertiile sunt rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

    Foto: Pixabay

  • Programul „Tomate 2019” – lansat oficial

    Programul guvernamental „Tomate 2019” a fost lansat, oficial, la Botoşani. Primele producţii de roşii vor fi livrate pe pieţele din municipiul reşedinţă de judeţ.

  • Măsurișul oilor de la Pria

    Mii de persoane din judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor sunt aşteptate astăzi, la "Măsurişul oilor de la Pria", ediția cu numărul 53.

  • Aproape 30 de mii de locuri de muncă vacante la nivel naţional

    Peste 29.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  • "Rapsodia păstorească", o sărbătoare de aproape jumătate de veac

    Desfășurată în fiecare primăvară de aproape o jumătate de secol, rapsodia este una dintre cele mai longevive manifestare din țară.