-

VINEREA MARE – ziua cu cele mai multe "interdicţii" din an

Este cea mai tristă vinere din calendarul creştin ortodox, este ziua în care a fost răstignit Mântuitorul Isus Cristos. Este o zi de doliu şi de post negru.

Este Vinerea Mare, Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor.

În această zi sfântă se scoate Sfântul Epitaf din Altar (care simbolizează mormântul Mântuitorului) şi se aşază pe o masă în mijlocul bisericii, lângă crucea care se scoate cu o seară înainte. Încă de dimineaţă, credincioşii vin la biserică cu flori pentru Iisus şi pentru a trece de trei ori pe sub masa cu Sfântul Epitaf, gest ce semnifică patimile Mântuitorului atunci când şi-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Fiecare creştin, înainte de a trece pe sub masă, aşază florile pe Epitaf. Seara, în biserici, se cântă Prohodul.

Dimineaţa, e bine ca femeile să afume casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi. De asemenea, se spune că în dimineaţa acestei zile este bine să alergi desculţ prin rouă sau apă curgătoare pentru a fi sănătos tot anul.

Vinerea Mare este însă şi ziua cu cele mai mult interdicţii din punct de vedere al tradiţiilor şi obiceiurilor ce însoţesc sărbătorile creştine.

Iată ce nu ai voie să faci în această zi:

- în această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie.

- în Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

- trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

- nu se sacrifică păsări sau animale

- în Vinerea Mare nu se vopsesc ouă roşii, acest lucru fiind făcut în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare

- astăzi nu este bine să mănânci urzici, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici şi nici să foloseşti oţet, pentru că buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

Foto: Pixabay

Articole înrudite

  • Ce este ia românească

    Bluza tradițională românească - numită și ie națională, este una dintre cele mai importante piese de costum autentic din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză a inspirat numeroși designeri de modă, iar recent a început să primească din ce în ce mai multă faimă internațională.

    Ia națională este cea mai la modă îmbrăcăminte din România

    Bluza romaneasca este o imbracaminte importanta in costumul popular purtat de femei si sarbatorit in fiecare an pe 24 iunie, atunci cand se sarbatoreste Ziua internationala a iei romanesti.

    Cunoscuta ca si camasa dacica, originile acestei piese vestimentare e indreapta mult spre vechea civilizatie dacica. De fapt, bluza romaneasca a fost descrisa pe diferite basoreliefuri ca fiind o piesa vestimentara cu o vechime de 2000 de ani. In vremurile moderne, specialistii o considera drept contributia poporului roman la diversitatea imbracamintei europene.

    Pe langa taieturile tipice si manecile largi, bluza romaneasca este impodobita cu broderii in culori naturale, combinate armonios. De-a lungul timpului, a fost purtat de tarani, artisti romani si artisti internationali. In plus, bluza romaneasca a inspirat artisti distinsi precum Henri Matisse, care a pictat faimoasa "La blouse roumaine ".

    Tipuri de ii nationale romanesti - arta broderiei populare

    Ia traditionala romaneasca este fabricata din stofa de bumbac alb, sau de matase. Este impodobita cu diferite motive de broderie romaneasca, mai ales in zona manecilor, in zona pieptului si a gatuluu. Interesant este faptul ca fiecare regiune a Romaniei are un stil unic de ie romaneasca.

    De exemplu, celel mai folosit model pentru bluza romaneasca este cel cu broderie facuta pe umeri, numit camasa cu altita. Puteti gasi acest tip de ie in anumite regiuni ale tarii precum Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran si zona Covasna.

    Camasa cu tablie (camasa cu cap) se gaseste in Hunedoara, zona Padureni si Arad. Se caracterizeaza prin ornamente bogate in maneci fara pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un mare impact vizual.

    In Sibiu si in sudul Transilvaniei gasim un nou stil de bluza populara traditionala. Pe umarul lui ia, exista o banda ornamentala numita umar sau umeras (camasa cu umar). O decorare asemanatoare se vede pe cot, de unde se numeste " pisti cot".

    In Saliste exista o bluza traditionala unica denumita ia cu ciocanele (cu ciocane). Este decorata predominant cu culori negre, iar broderia este inlocuita cu panglici negre cusute pe camasa. In unele cazuri, insertiile sunt rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

    Foto: Pixabay

  • Programul „Tomate 2019” – lansat oficial

    Programul guvernamental „Tomate 2019” a fost lansat, oficial, la Botoşani. Primele producţii de roşii vor fi livrate pe pieţele din municipiul reşedinţă de judeţ.

  • Sfinții Constantin și Elena: Tradiții, obiceiuri și superstiții

    Sfinții Constantin și Elena. În fiecare an, la 21 mai, creștinii ortodocși serbează ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena.

  • Măsurișul oilor de la Pria

    Mii de persoane din judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor sunt aşteptate astăzi, la "Măsurişul oilor de la Pria", ediția cu numărul 53.

  • Aproape 30 de mii de locuri de muncă vacante la nivel naţional

    Peste 29.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.