-

Hai Măriii la Sânzâieneee!

Sărbătoarea dragostei, Sânzienele, este marcată de sătenii din Bistriţa-Năsăud cu joc şi voie bună, cu focuri mari pentru purificare, tradiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani.

Tradiţia spune că seara de ajun de Sânzienele este una magică în care fetele vor putea afla dacă îşi vor găsi sau nu alesul şi că, în noaptea de 23 / 24 iunie, Sânzienele plutesc deasupra pământului, cântă, dansează, dau rod ogoarelor, întăresc căsătoriile, înmulţesc animalele, păsările sau vindecă boli.

“În imaginaţia populară, Sânzienele erau nişte fete foarte frumoase care trăiau prin păduri şi câmpii iar, faţă de Iele şi Rusalii, Sânzienele sunt binevoitoare, ajută la rodirea plantelor şi copacilor şi vieţuitoarele, în general. Totuşi, se răzbunau amarnic dacă nu le era respectată ziua.

Sunt considerate zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor care, pe 24 iunie, devin plante de leac.

După această sărbătoare plantele nu mai cresc deloc. Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele îi pedepsesc pe măsură – provocă secetă, iau mirosul florilor şi roadele din culturi.

Se zice că în această noapte cerul se deschide pentru cei care ştiu să îl privescă.

Este una dintre nopţile mari de peste an, în care cele două lumi comunică energetic”, susţine etnograful Menuţ Maximinian .

În jurul sărbătorii s-au creat numeroase superstiţii şi tradiţii care sunt încă respectate de sătenii din Bistriţa-Năsăud.

În comuna Coşbuc, Sânzienele marchează coacerea holdelor şi începutul cositului, la Chuiza nu se bea apă din găleată până când nu se suflă semnul crucii peste ea, şi, în toate zonele, se împletesc cununi din Sânziene.

În ajun, la Coşbuc ,Archiud, Budacu de Sus, Nepos, se fac cununi, se aruncă pe casă şi se crede că proprietarul cununii care cade va avea probleme de sănătate sau chiar va muri.

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, se duc la biserică pentru a fi sfinţite şi sunt păstrate apoi pentru tratarea bolilor şi pentru alungarea relelor.

În noaptea dinaintea sărbătorii, fetele puneau sub pernă flori de Sânziene în speranţa că îşi vor visa ursitul, iar femeile măritate punea flori de Sânziene în jurul bârului pentru a nu avea dureri de la munca câmpului

În Maieru, datinile legate de sărbătoarea de Sânziene se păstrează cu sfinţenie.

Seara se aprind focuri pe dealurile înalte din jurul satului spre a fi văzute de cât mai mulţi săteni .

În Ajun, fetele însoţite de băieţi adună flori de Sânziene, le împletesc în coroniţe adăugând şi flori roşii şi merg la joc, în jurul focului.

Fetele poartă coroniţele tot timpul, iar la întoarcerea acasă le aruncă pe acoperiş. În cazul în care coroniţa rămâne pe acoperiş, fata să mărită în anul respectiv, dacă ajunge pe jos, fata o ia şi o aruncă până rămâne prinsă ca să ştie câţi ani mai are de aşteptat până se va căsători.

Măierenii sar peste focul purificator, în tradiţia locului existând convingerea că cel care sare de trei ori peste foc va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit, obiceiul fiind , se pare , împrumutat din judeţul vecin Maramureş.

Maieru este una dintre cele mai mari comune din Bistriţa-Năsăud. însă , pentru că foarte mulţi tineri sunt plecaţi la muncă peste graniţele ţării, ,,protagoniştii" acestor episoade de tradiţii sunt, în mare parte, copiii.

Potrivit profesorului Sever Ursa din Maieru , obiceiul sânzienelor este foarte vechi, existând documente încă din 1768 care vorbesc despre el.

Autor: Viorel Grosu

Foto: pixabay.com

CItește mai mult despre stil de viață, sfatul medicului și idei practice.

Articole înrudite