-

20 de lucruri care ne fac să fim mândri de România noastră

Român fiind, nu ai cum să nu găseşti, chiar şi în momentele de deznădejde, motive care să te facă să îţi tresalte inima că trăieşti în România. Indiferent de problemele cu care se confruntă ţara noastră, există atâtea şi atâtea lucruri care ne determină să simţim şi să trăim intens româneşte.

De la invenţii de geniu, care au revoluţionat şi au schimbat faţa lumii până la locurile pitoreşti careîţi taie respiraţia, toate aceste lucruri poartă cu ele peste timp, semne ale românisului din sufletul fiecăruia dintre noi şi scriu povestea neamului nostru.

Iată câteva dintre miile de motive pentru care trebuie să fim mândri că suntem români, oriunde ne-am afla:

1. Limba română are o vechime de 1.700 de ani.
2. Cele mai vechi fosile de homo sapiens de până acum au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele sunt vechi de aproximativ 37 800-42 000 de ani.
3. Numele „România” nu are origini foarte clare, unii istorici fiind de părere că provine de la cuvântul latin „romanus” care înseamnă „cetățean al Imperiului Roman”, iar alții spun că provine de la cuvântul „Arman”, sau „Armis”, adică de la zeul Hermes, pomenit în mitologia greacă de atâtea ori. Grecii au preluat mai toate zeitățile de la traci și daco-geți.
4. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume și a doua structură de lemn din Europa este Mănăstirea Peri din localitatea Săpânța, Maramureș. Are o cruce înaltă de 7 metri care cântărește 455 de kilograme în vârful bisericii care are o înălțime de 78 de metri.
5. Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume printată vreodată. Dimensiunile ei sunt de 2,75 x 3.80 cm.
6. Rețeaua de transport în comun din București este a patra cea mai mare din Europa.
7. In 1910, inventatorul bucureștean Henri Coandă prezenta lumii intregi motorul modern cu reacție.
8. România este cea mai bogată țară din Europa în ceea ce privește resursele de aur.
9. România este pe locul nouă în lume în ceea ce privește producția de vin.
10. Al doilea glaciar subteran ca mărime din Europa, ghețarul din Peștera Scărișoara, se găsește sub Munții Bihor din România. Are un volum de 75.000 de metri cubi și are o vechime de peste 3.500 de ani.
11. Timișoara a devenit în 1889 primul oraș din Europa care a avut iluminat public electric.
12. Nicolae Păulescu a fost omul de știință român care a descoperit insulina și care inițial a numit-o pancreină. Cu toate acestea, doi oameni de știință canadieni au primit Premiul Nobel în 1923 pentru studiile lor despre insulină, însă munca de pionierat a lui Păulescu în domeniul medicinii diabetice fiind acreditată în mod corespunzător.
13. Canalul Dunăre-Marea Neagră din Dobrogea este pe locul trei in lume în ceea ce privește lungimea unei căi de navigație create de mâna omului, după Canalul Suez și Canalul Panama.
14. Statuia Regelui Decebal, sculptată într-o stâncă de la Cazanele Dunării, este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, având 55 de metri înălțime.
15. România a avut prima sondă petrolieră din lume, prima rafinărie şi a fost prima ţară care a exportat benzină. Aceste trei premiere mondiale ce aparţin ţării noastre, au fost întregistrate în anul de glorie1857.
16. Castelul Peleș a fost primul castel din Europa care a fost în întregime luminat cu curent electric. Energia electrică era produsă de instalația proprie a castelului.
17. Stiloul a fost inventat de craioveanul Petrache Poenaru și a fost brevetat în mai 1827.
18. În Munții Carpați se întâlnesc cele mai mari păduri virgine din Europa și adăpostesc peste 400 de specii unice de mamifere, inclusiv capra neagră. 60% din populația de urși bruni din Europa trăiește în Munții Carpați din România.
19. Palatul Parlamentului din București este a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagonul din Statele Unite.
20. Muzeul ASTRA din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume. Prezintă peste 300 de case și construcții, printre care mori de apă și mori de vânt, prese imense de vin, fructe și ulei, forje hidraulice și multe altele.

Articole înrudite

  • Peste trei sferturi dintre gospodării au în prezent acces la internet

    Peste trei sferturi dintre gospodăriile, din România, au în prezent acces la internet, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Este o creştere cu 3,3 % faţă de anul anterior. Dintre gospodăriile cu internet, peste 60% sunt localizate la oraş.

    Pe zone, cele mai conectate sunt Bucureşti – Ilfov şi regiunile Vest şi Nord-Vest.

    Potrivit INS, tipurile de conexiune la accesarea internetului, de acasă, sunt în proporţie de aproape 80% de bandă largă fixe, urmate de cele de bandă largă mobile – 65%.

    Ponderea persoanelor care folosesc internetul descreşte odată cu înaintarea în vârstă.

    Astfel, la grupa de vârstă 16-34 de ani procentul este de aproape 96%, în timp ce pentru grupa 55-74 de ani, ponderea este de doar 60%.

    Sursa: radio romania actualitati

    Foto: pixabay.com

  • Circa 80% din gospodării au probleme cu acoperirea cheltuielilor zilnice

    Pentru aproximativ două din cinci gospodării (37,6%) cheltuielile curente ale vieții sunt suportate cu dificultate, iar dacă se iau în considerare și cele care întâmpină oarecare probleme cu acoperirea nevoilor zilnice, procentul ajunge la 80%, potrivit "Anchetei asupra calităţii vieţii", realizată de Institutul Naţional de Statistică în 2018.

  • Studenţii bucureşteni, pe podium la RobotChallenge

    Două medalii de aur, una de argint și una de bronz - acestea sunt rezultatele obținute, luna aceasta, de studenții Universității Politehnica din București, la una dintre cele mai mari competiții mondiale de robotică - RobotChallenge, Beijing.

  • Canabisul, cel mai consumat drog în România

    Canabisul continuă să rămână cel mai consumat drog în România. Acesta este folosit de tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani.

  • Cultura de migdali - o afacere din care se poate trăi şi în România

    Schimbările atmosferice cauzate de încălzirea globală fac ca multe dintre culturile pentru care nu exista perspectivă climaterică în ţara noastră să se adapteze noilor condiţii de viaţă şi chiar să aducă profit.