-

Oseminte umane descoperite la Biserica Mavrogheni

Mai multe oseminte umane care făceau parte din cimitirul Bisericii Mavrogheni - Izvorul Tămăduirii au fost descoperite în timpul săpăturilor pentru consolidarea pereţilor sălii de sport a Şcolii Generale nr. 11.

Monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice, lăcaşul de cult poartă hramul 'Izvorul Tămăduirii' şi a fost ctitorit în cursul anului 1787 de către domnitorul Nicolae Petru Mavrogheni, în afara oraşului, la capul Podului Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei).

Potrivit şefului Biroului Istorie Veche şi Arheologie a Muzeului Municipiului Bucureşti, dr. Theodor Ignat, pentru că Şcoala 11 a intrat într-un proces de restaurare şi consolidare a fost nevoie de o cercetare arheologică preventivă condusă de arheologi ai instituţiei muzeale.

"În timpul săpăturilor au fost descoperite o scară şi mai multe ziduri din prima etapă de funcţionare a şcolii, dar şi osemintele a aproximativ 100 de indivizi/grupări de resturi osteologice, pentru a căror cercetare au fost deschise mai multe suprafeţe. O parte a mormintelor a fost afectată de intervenţii moderne (trasee de conducte, fundaţii de zid), fiind parţial distruse", precizează arheologul.

Cimitirul Bisericii Mavrogheni a fost utilizat intens în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când, datorită poziţiei sale marginale, a putut fi folosit, în ciuda promulgării de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Legii pentru înmormântări ce interzicea înhumările în interiorul oraşelor.

"S-au putut observa mai multe niveluri de înmormântare (cel puţin 3). Depunerea defuncţilor este în concordanţă cu ritul de înmormântare creştinesc, specific vremurilor. Mai multe reînhumări au fost cercetate în cadrul complexelor cu schelete în conexiune anatomică. Un caz interesant îl reprezintă mormântul unui preot care mai păstrează elemente ale costumului din stofă şi mătase peste care este aplicată ţesătura cusută cu fir metalic a epitrahilului. În mâinile împreunate pe piept ţinea o cruce de lemn frumos sculptată cu chipul lui Iisus Christos", informează Theodor Ignat.

Alte descoperiri constau în elemente tipice de inventar pentru cimitirele de mahala din sec. XVIII-XIX, de la cele mai umile, precum monede, nasturi şi copci, la unele mai deosebite, între care se remarcă bijuteriile - inele, cercei, şiraguri de mărgele sau brăţări.

Totodată, faptul că este un cimitir relativ recent a făcut ca elemente altfel perisabile să se conserve în condiţii destul de bune.

"Au fost astfel descoperite numeroase elemente de încălţăminte din piele. Bijuteriile sunt confecţionate în general din metale nepreţioase şi foarte rar din argint, iar mărgele sunt preponderent din sticlă", explică Ignat.

Arheologul mai spune că 'în curtea bisericii a fost realizată o cercetare arheologică de mai mică amploare prilejuită de strămutarea monumentului funerar al prinţului Constantin Mihail Suţu (d.1869), fiul domnitorului Moldovei Mihail al II-lea Suţu (domnie 1819-1821) şi al soţiei sale Ecaterina Suţu (d. 1873)'.

"Astfel, s-a putut cerceta cripta realizată din cărămizi legate cu mortar în care se aflau rămăşiţele celor doi soţi decedaţi în perioade diferite. Primul înhumat în criptă a fost Constantin Mihail Suţu (ofiţer în armata greacă), patru ani mai târziu fiind urmat de soţia sa Ecaterina. S-a putut observa o refacere a bolţii criptei prilejuită, cel mai probabil, de cea de-a doua înmormântare. Interesant este faptul că, deşi s-au păstrat lemnele şi elementele decorative de la sicrie, elemente din rochia de mătase a prinţesei şi din fracul prinţului au fost extrem de degradate şi imposibil de recuperat. Singurele piese de inventar descoperite au fost verighetele celor doi, aflate în prezent la restaurare, a ei din aur cu numele soţului inscripţionat, iar a lui din argint", mai informează şefului Biroului Istorie Veche şi Arheologie a Muzeului Municipiului Bucureşti, dr. Theodor Ignat.

Sursa: AGERPRES