Valea Bistriţei adăposteşte o salbă de localităţi pline de farmec şi pitoresc. Printre acestea se numără şi comuna Borca din judeţul Neamţ. Comuna este compusă din şapte sate: Borca - reşedinţa, Lunca, Mădei, Pârâul-Cîrjei, Sabaşa, Pârâul-Pîntei şi Soci.

Nu există atestare scrisă despre numele satului de reşedinţă, dar din unele informaţii transmise prin viu grai, denumirea ar proveni de la cuvântul de origine maghiară "bor", care însemnă borcuţ, adică apă minerală. Explicaţia este întemeiată având în vedere că în acest sat există un izvor cu apă minerală.

Iniţial satul Lunca s-a numit Lunca Gâştei, deoarece pe vremuri localnicii din zonă creşteau multe gâşte. Denumirea satului Mădei provine de la Mateiu, un călugăr care a ridicat în zonă un schit. Satul Pârâul-Cârjei şi-a luat denumirea de la Cârja, numele primei familii care a întemeiat aşezarea. Şi Pârâul – Pântei îşi trage numele de la primii locuitorii ai satului: "Pântea şi Pintea". Numele satului Sabaşa provine de la cuvântul de origine maghiară “Szabo”, care înseamnă “croitor”. Pe vremuri, satul era vestit datorită numărului mare de croitori pricepuţi