Situată în partea de vest a judeţului Ialomiţa, formată din satele Coşereni – reşedinţa, Sinteşti şi Borăneşti, comuna Coşereni îşi are originea într-o legendă, care i-a dat şi denumirea. Se spune că în urmă cu aproximativ 360 de ani, un păstor, Ion Deleanu a coborât de la munte cu animalele şi a poposit în lunca de pe partea Văii Ialomiţa. Pentru a le apăra de ploaie, munteanul a acoperit animalele cu coviltirul, “coşaru”, cum spun oamenii locului şi fermecat de acele meleaguri, Deleanu a format vatra satului Coşereni. Localnicii susţin că termenul de “coşăr” are sensul de îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea animalelor sau a produselor agricole, dar mai are şi înţelesul de grajd.

În prezent, bătrânii satului mai folosesc denumirea de Coşăreni pentru localitatea natală, deşi comuna este înregistrată sub numele de Coşereni.

Deşi potrivit legendei, Coşereni s-a “născut” de mai bine de trei secole, dovezi ale existenţei omului în această zonă datează încă din epocile neolitic şi bronz. Pe malul lacului Comana din comuna Coşereni, săpăturile arheologice au scos la iveală “Măgura de la Comana”, aşezare ce aparţine de cultura Gumelniţa.