Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor

Autor: 

Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat.

BIMILENAR PUBLIUS OVIDIUS NASO
(43 î. Chr. Sulmo, astăzi Sulmona, Italia – 17 d. Chr. Tomis, astăzi Constanța, România)

Ovidiu la Tomis. DRUMUL EXILULUI

Poetul latin Publius Ovidius Naso a fost surghiunit în anul 8 d. Chr. la Tomis din cauze complexe – carmen et error –, pe care propriile mărturii, până acum singurele existente sau rămase din perioada antică despre edictul imperial, nu le-au lămurit în întregime, lăsând loc interpretărilor și speculațiilor desfășurate pe mai multe paliere. Carmen – poezia (în special poemele de dragoste din Amores – Iubiri, Ars amandi – Arta iubirii, Remedia amores – Remediile iubirii) și error – rătăcirea, o greșeala sau suma greșelile comise, imprudența poetului monden și celebru, a epicureului implicat în intrigile și scandalurile Romei, au fost motive suficient de puternice pentru ca Augustus să-l relege la Pontul Stâng (formă de expulzare prin care persoana își păstra dreptul la cetățenie și averea), în „nu ştiu ce colţ al lumii”, de fapt, chiar la capătul ei, conform convingerilor sale de nezdruncinat.

Când a fost informat despre decizia imperială, într-o noapte din Idele lui Noiembrie, Publius Ovidius Naso se afla pe insula Ilva Tireniana (Elba). Sfâșiat de tristețe a pornit spre strălucitoarea Urbe, pe care trebuia să o părăsească (definitiv, ştim noi astăzi) imediat. Ultima noapte la Roma, relatată într-o elegie celebră din cartea I a Tristelor și scrisă pe când se îndrepta spre Tomis, își derulează orele nefaste între durere, tendințe suicidare, arderea unor manuscrise (Triste, I, 7, v. 11-16), vizita a doar doi dintre numeroșii prieteni de până atunci, încercările de a o convinge pe soția sa Fabia să nu-l urmeze.
Drumul exilului, pe care ne-am propus să-l urmăm în anul 2017 cu o expoziție de grafică inspirată de opera sa, a fost lung și anevoios. Pe o navă şubredă, furtuna exterioară îi egalează, neliniştitor, tumultul sufletesc (din cauza talazurilor, crede că va muri fără mormânt cunoscut). Îmbarcat în portul calabrez Brundisium (astăzi Brindisi), străbate în condiții limită Marea Ionică, zărește insula Ithaca, patria celebrului erou homeric și debarcă la Lechaeum. Ovidius străbate pe uscat istmul Corintului pentru a se îmbarca la Cenchreae pe o navă mai solidă, aflată sub semnul ocrotitor al zeiței Minerva; apoi poposește în insula Imbros, îndreptându-se către Samotrake, patria nemuritoarei Victorii. Debarcat pe această ultimă insulă, poetul utilizează o nouă corabie care îl poartă de la Zerint până la Tempyra (oraș pe țărmul Traciei); guvernatorul Macedoniei, Sextus Pompeius, prieten mai puţin afectat sau speriat de disgraţia Romei, îi dă bani și o escortă de legionari spre a traversa ţinutul și a trece prin dreptul sau chiar prin cetățile de coastă: Messembria (Nesebar), Dionysopolis (Balcic), Callatis (Mangalia). Pe parcursul călătoriei (cele 11 elegii care alcătuiesc cartea întâi au fost scrise și trimise la Roma înainte de sosirea în portul terminus), iar apoi la Tomis, poetul alcătuieşte un adevărat „jurnal de bord” sau de uscat şi „inaugurează un gen patetic, concurând aproape cu tragedia” (George Călinescu)

Călătoria se termină la Tomis, o modestă așezare marină întemeiată de grecii milesieni în sec. VI î. Chr., unde Ovidiu soseşte în anul 9 d. Chr., primăvara, pe la mijlocul lunii mai, pentru a-şi trăi elegiac ultimii ani şi a-şi scrie lamentaţiile pentru îndurare. Pe aceste ţărmuri îndepărtate, constată poetul, pământul ia de obicei înfăţişarea mării – et interra est altera forma maris –, iar locul însuşi pare un pustiu nesfârşit: mare portibus orbi.

Ovidiu la Tomis. POEZIA DE EXIL

Poezia de exil a lui Ovidiu: Tristia – Tristele și Epistulae ex Ponto – Scrisori de la Pontul Euxin sau Ponticele, oferă informaţii vitale, chiar dacă distorsionate prin exagerare, auto-compătimire şi îndelung sperata izbăvire, despre localnicii geţi, sarmaţi şi greci, despre mare, navigaţie și navigatori, despre războaie, atacuri pustiitoare și incursiuni de jaf, despre climă și ierni lugubre, despre moravuri și obiceiuri, despre moartea sufletului şi letargia trupului:

De-o să te-ntrebi mirată de ce scrisoarea asta
De altă mână-i scrisă, să ştii că sunt bolnav,
Bolnav în fundul lumii, pe ţărmuri neştiute,
Şi-n cumpănă de moarte. Ce crezi că poate fi
În sufletu-mi acum, când zac în nişte locuri
Aşa de-ngrozitoare, la geţi şi la sarmaţi?
Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice
Şi nu ştiu cum, nu-mi place nici chiar pământul lor …/ Triste, III, 3, v. 1-8

Ovidiu la Tomis. POETUL CARE A SCRIS ÎN LIMBA DACILOROvidiu la Tomis

Abia în ultimii ani de viață, consumați în durerea sfâşietoare de a fi despărţit de Roma şi prin ea de axul strălucitor al lumii căreia îi aparţinea de drept, poetul relegat învaţă limba geţilor, scrie poeme (din păcate pierdute) în graiul lor, este ales agonothet – preşedinte al jocurilor dedicate zeilor – şi recunoaşte ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat. Cu toate acestea, decalajul cultural pare să fi generat neînsemnate asperități între autorul Tristelor și localnici.

Subordonate unui singur gând obsedant – revenirea în miraculoasa Urbe – poemele lui Ovidius au vădit caracter soteriologic, fiind rugăminţi, tânguiri, semne elocvente ale disperării. Din această cauză, într-o comparaţie continuă şi firesc defavorizantă faţă de unul din termeni, poetul îngroaşă trăsături, caractere, situaţii care își pierd din asperitate abia în ultimii săi ani când, după moartea lui Augustus (vara anului 14 d. Chr.), îşi dă seama că nici împăratul Tiberius nu va putea fi vreodată înduplecat. Abia atunci va recunoaşte gesturile de deferenţă şi chiar de admiraţie ale localnicilor:
Ah, mi-i ruşine-a spune: am scris în graiul getic.
Cuvintele barbare le-am pus în vers latin!
A şi plăcut poemul; tu poţi să mă feliciţi:
Aici între sălbatici, am nume de poet ./Pontice, IV, 3, v. 19-22
Ajunge chiar să-i prețuiască și să-i iubească pe localnici: Tomitae;/ Quos ego... amo (Epistulae ex Ponto XIV, 12, v. 23-24).
Hiperbolizate de poet, vânturile, devenite locul comun al tuturor evocărilor hibernale de aici (Tomisul – Siberia acelor timpuri), se situează astfel doar în raport cu Cetatea eternă, nu şi cu reala lor intensitate:
Furtuni vijelioase îmi vânzolesc viaţa
Şi nu-i destin pe lume mai trist decât al meu./ Triste, V, v. 5-6
Sub asaltul terifiant al zăpezilor de altădată, înconjurat (ce-i drept, cu deferenţă) de barbarii cărora „ţurţurii de gheaţă le zuruie în plete”, poetul asociază catastrofe naturale, neconsolatei sale tristeţi:
Şi aşa de tare-i vântul, că dezgoleşte case
Şi turnurile nalte le surpă la pământ/ Triste, III, v. 17-18 .
Publius Ovidius Naso a murit la Tomis în anul 17 (potrivit Cronicii lui Hieronim) sau în primăvara anului următor (potrivit poemului calendaristic Fastele, v. 223 – 226) şi a fost dus pe ultimul drum cu onoruri, într-un loc astăzi necunoscut, la poarta cetăţii din vremea sa – ante oppidi portam; poate pașii noștri chiar au trecut, neștiutori și grăbiți, peste mormântul său.

Orice națiune, orice comunitate are nevoie de elemente pregnante de identificare. În cazul municipiului Constanța și chiar la nivel național, exilul marelui poet latin la Tomis reprezintă o temă majoră a discursului identitar, cu largă deschidere europeană, la care s-a făcut în general recurs pe trei paliere: cultural (poetul și-a cîștigat drept de cetate în epoca de aur a literaturii latine, în care trăiesc și crează Virgiliu, Horațiu, Properțiu, Tibul), politic, administrativ. Ovidiu trebuie să fie un brend al Constanței. Prima încercare în acest sens, de fapt o mare isbândă, aparține celui dintâi prefect al administrației românești și este statuia sa în bronz, amplasată în piața Ovidiu (Independenței pe atunci) în anul 1887. Autorul operei este sculptorul italian Ettore Ferrari (1845-1929), autor cunoscut și apreciat de monumente amplasate în importante orașe ale lumii. O replică este dezvelită în anul 1925 la Sulmona, localitatea natală a poetului.
În descendența lamentațiilor sale (Ovidiu își definește eliptic dispoziția sufletească în Epistulae ex Ponto, III, IX, 35: cano tristia tristis - cânt lucruri triste fiind trist), Constanța se așează în perioada modernă sub semnul, vădit elegiac, al marelui sulmonez. „E un ritual Ovidiu la Constanţa. Dintr'o aplicaţie puţin didactică şi puţin orgolioasă a primilor cărturari şi edili români, poetul latin circulă cu o actualitate pe care i-o accentuiază anual, iarna. Ovidiu e un patron. Lui i se adresează de către toţi condoleanţele, entuziasmele, reproşurile ce s-ar putea face oamenilor şi pământului...
Cred că legăturile se fac mai mult cu nenorocirile omului – pedeapsa cetăţeanului exilat de împărat şi bocetul cronicarului – iar nu cu opera însăşi a poetului, care ca atitudine şi manieră e în altă lume şi în altă tonalitate. Oricum, prestigiul acesta al unei suferinţe omeneşti şi al unei aspre legi romane, ce a încheiat cu un surghiun la Tomis capitolul unei cronici mondene de la Roma în anul 8 d. C. se asociază numelui lui Ovidiu. Şi la Constanţa, într-o formă mai vagă ce e drept şi mai romantică, adusă de dincoace de Dunăre, în epoca romantismului nostru politic şi literar, trăieşte şi acum” (scriitorul Ion Marin Sadoveanu, puternic legat de urbea marină, se referă la perioada interbelică).

Ovidiu la Tomis - Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului

Expoziția Bimilenar Publius Ovidius Naso – Drumul exilului, este organizată de Muzeul de Artă Constanța, sprijinit în demersul său de Consiliul Județean, Primăria și Consiliul Local Constanța, de Institutul Cultural Român, Accademia di Romania de la Roma, de Ambasada României în Italia și de administrațiile locale ale orașelor în care poposește; sponsorul manifestării, Fundația Fildas Art București, în cadrul programului Catena pentru artă amintește prin sprijinul său de Gaius Cilnius Maecenas (70 sau 68 – 8 î. Chr.), contemporanul, dar nu și prietenul lui Ovidiu.
Expoziția de grafică reface drumul exilului, fiind deschisă în perioada 15 mai – 30 septembrie în Italia: la Sulmona (Sulmo mihi patria est), locul nașterii poetului (20 martie 43 î. Chr.), la Roma – va fi găzduită de Accademia di Romania – și la Brindisi (Brundisium în antichitate), unde se va etala pe simezele sălilor din Palazzo Granafei Nervegna; în Grecia manifestarea va avea loc la Galeriile de artă din Corint; în Bulgaria lucrările vor putea fi văzute la Nesebar (Messembria) și la Balcic (Dionysopolis), în palatul reginei Maria a României; drumul lui Ovidiu și al expoziției continuă în România prin Mangalia (Callatis în antichitate) spre punctul terminus, Tomis – Constanța, unde va fi deschisă în sălile Muzeul de Artă și la Cazinou.
Expoziția reunește 63 lucrări ale unor prestigioși artiști din România (12, între care 9 din importante centre culturale și 3 din Constanța), Italia, Grecia și Bulgaria (câte 3 din fiecare țară).
Inspirate de Metamorfoze, lucrările lui Lino Alviani beneficiază de un raport generos între albul hârtiei, integrat compozițional și desenul gracil; pentru descriere sunt folosite elemente sugestive și atribute simbolice.
Viziunea Lorettei Băluță se exprimă prin construcții spațiale complexe, prin racursiuri ample și prin perspectivă ierarhică; Ovidiu privește marea și corăbiile care lasă malurile, în așteptarea mesajului de izbăvire.
Marieta Besu se inspiră din Ars amandi și înfățișează personaje, mai ales feminine, preocupate de tinerețe, frumusețe și de conservarea acestora, de podoabe și de modă. Monocromia dominantă include și o scriere descifrabilă.
Aurel Bulacu a citit Amores și sugerează apropieri, chiar similitudini între torsul de femeie și forma unei cupe, oferite mâinilor ca ofrandă tactilă; tonuri suave, linii și hașururi fluente realizează imagini cu puternic impact vizual.
Statuia lui Ovidiu, important element simbolic și identitar la Constanța, este analizată de Zuzu Caratănase din mai multe unghiuri, apte să releve psihologia personajului, precum și corespondențe între poet și epoca sa.
Sub asaltul formelor derivate din ductul scrierii romane, chipul poetului se încheagă cu dificultate în lucrarea lui Alex. Dimitriadis, Publius Ovidius Naso. Faimă și dispută; limbajul său tinde către esențializare și abstractizare.
În lucrările lui Mircia Dumitrescu figura poetului are caracter iconic; zăpezile de altă dată (albul hârtiei) și sugestia mării despart la un orizont imaginar, istoria de legendă și ficțiunea de realitate.
Arturo Faiella reprezintă profilul poetului, înconjurat la Tomi în 2017, de semnele veacurilor care s-au scurs; desprinse din natură, fructe, pești, vapoare se amestecă voios și tandru, lăsând obiectele pradă unei neobosite imaginații.
Suzana Fântânariu a scris cu neodihnă despre Ovidiu, însoțitindu-l cu gândul în călătoriile sale, reale și imaginare deopotrivă; deasupra semnelor etalate până la linia orizontului înalt planează implicabil, povara destinului.
Yoselin Giovani prezintă lucrări abstracte, dinamice, care armonizează în compoziții pete mai mult sau mai puțin transparente, vectori de forță, noduri de energie în jurul cărora se grupează un spațiul doar aparent ordonat.
Desenele colorate ale Emiliei Kiss se referă la ansamblul operei ovidiene, în care Tentația este asociată tinereții, Alchimia este implicată în viața făpturilor hibride, iar Călătoria, inițiatică desigur, este aducătoare de lumină.
Peter Lazarov îi găsește chip potrivit lui Narcis și legendei sale; torsul Semelei își pierde consistența și se ascunde sub văluri sau într-un halou luminos, iar Phaeton, aici cu înfățișarea unui superstar, își află ascendența divină.
Portretele imaginare semnate de Anna-Mária Orbán se focalizează asupra unui chipul adumbrit de tristețe; la altă vârstă, poetul este însoțit de însemnele morții; apoi chipul dispare, lăsând doar urme perene ale trecerii sale.
Inspirate de Metamorfoze, lucrările Yarovei Petrova înfățișează pentru început omul și taurul laolaltă; apoi o femeie cu spatele către privitor, veghiază și așteaptă; în ultima ipostază, făptura hibridă este deja o realitate.
Inscripția compusă de Ovidiu pentru lespedea sa funerară Hic ego qui iaceo... a fost transmisă soției într-o scrisoare; pentru Lelia Rus Pîrvan, epitaful devine palimpsest al civilizațiilor care s-au succedat la Pontul Euxin.
Xenophon Sachinis are afinități secrete cu lumea poeziei lui Ovidiu; în lucrările sale, metamorfoza și anamorfoza operează transformări nebănuite; văzută frontal, prova unei corăbii este, de fapt, un nud supradimensionat.
Enigmatice, compozițiile lui Matei Șerban Sandu par să aibă nevoie de coduri pentru descifrare; în absența acestora, semnalăn calitatea compoziției, inserția inscripțiilor în imagine, racursiurile, iluzionismul, linia sigură și mlădie.
Lucrările Atenei Elena Simionescu instituie o atmosferă poetică prin elemente simbolice: profilul artistului inspirat, mâna purtătoare a elanului creator (se știe că Ovidiu era un versificator înnăscut), pana care evocă scrisul, floarea care duce gândul la grădini paradisiace, dar și la apropiata extincție.
Kostis Spanopoulos realizează treceri melodioase între lumini și umbre prin zone clare sau obscure; supuse metamorfozei – formele vegetale împlinite conțin sugestii zoo- și antropomorfe – imaginile sporesc în complexitate.
În desenele lui Florin Stoiciu, zeițele victoriei și frumuseții sunt înconjurate de admirație și iubire; amplitudinea formelor, tehnica draperiile ude, accentele fulgurante de lumină sunt caracteristici ale unui stil elaborat.
Metamorfozele lui Ovidiu i-au permis lui Bozhidar Tonev să pună în valoare conture severe, decupaje de înaltă expresivitate, suprafețe care absorb, resping sau cooptează lumina pe trasee figurative și abstracte deopotrivă.
Expoziția Drumul exilului pornește de la Constanța în anul bimilenarului, la mijlocul lunii mai, aceeași în care Publius Ovidius Naso a sosit în anul 9 la Tomis și se deschide în siturile văzute sau străbătute, spre a susține prin lucrările artiștilor din cele patru state moderne constituite mai târziu de-alungul acestui traseu – Italia, Grecia, Bulgaria, România –, actualitatatea clasicilor și perenitatea civilizației europene.

Un text publicat prin bunăvoința dnei Dr. Doina Păuleanu, director, Muzeul de Artă Constanța

REPORTAJE

Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Poetul mut
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" a notat cândva Lucian Blaga și noi îl cităm de multe ori,
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova aduce inovaţia la Bucureşti
Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă inovaţia. Ediţia din acest an
Și oamenii mari sunt oameni: Între sport și artă
"Trandafire, Patraulea, dormiți, mă?" Am avut o vreme această cereblă replică pe post alarmă deșteptătoare la
Smochinii de pe Ada-Kaleh. Dulceața amintirii
„Numai dupa ce am plecat de pe Ada-Kaleh am inteles ce lume disparuse”. Bătrânul din povestea noastră
Valea lui Ion. Ulița pe care se nasc Poeții (I) Ion Tudor Iovian
Valea lui Ion... Undeva, în marginea Buhuşiului (oraş moldav prăfuit şi învăluit în uitare), există
Și oamenii mari sunt oameni: Ziua de 10 mai și oamenii care au înscris-o în istorie
Istoria este făcută de oameni. Cei mai norocoși dintre noi își înscriu numele alături de evenimentele care
De ce n-a emigrat în Germania poștașul sașilor din Cisnădioara
De ce n-a emigrat poștașul sas? El, care le aducea tuturor din sat scrisoarea cu aprobarea emigrării? La Cisnădioara,
10 Mai - istoria unei zile. Regele Carol I, femeia din balcon și buchetul de trandafiri roșii
10 Mai - istoria unei zile. Ar trebui să încep prin a spune că istoria mare e compusă, adeseori, din istorii
SuperMĂMĂ(liga) – Cazul Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși pretindea că mămăliga „stimulează forțele fecundității”. (Și) ale fecundității
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Explozie la sala de concerte Manchester Arena la finalul concertului solistei Ariana Grande. Sunt 19 morți și aproximativ 50 de răniți
Poliția britanică a anunțat că tratează ca pe un atac terorist o explozie produsă luni seara la sala de concerte
10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi și ce trebuie musai să împlinești
10 superstiții, interdicții și credințe populare - le aflăm adeseori, în calendarul popular, urmând datele
Ghid de bune maniere. Sfaturi pentru bărbatul rămas singur acasă, dimineața
Ghid de bune maniere pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Mă adresez azi ție, bărbatul casei, să
Ghid de bune maniere. Ce e bine să faci când rămâi singură acasă (sfaturi pentru femei)
Știu că parcă te-ai da puțin dus de-acasă, dar și subiectul zilei de azi te va ține între pereții propriei
Ghid de bune maniere. Cum ne comportăm la micul dejun, în familie
Azi vin la tine cu câteva sfaturi despre orele dimineții. Vorbim despre micul dejun, depre ce se cuvine să faci
Turismul rural românesc, recompensat la Gala Premiilor Margareta de Aur 2017
Şi în acest an, la ediţia a-XIII-a, organizatorii evenimentului duc tradiţia Margaretei de Aur mai departe,
Ghid de bune maniere. Cum trebuie să te comporți când dormi... la comun
Ghid de bune maniere, pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Dintre toate vârstele omului,
Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Senatul României şi Casa Regală a României, organizează
Concert
Grigore Leșe va susține un concert extraordinar, pe 10 iunie 2017, ora 19:30, la Ateneul Român din București.
Ghid de bune maniere. Ce trebuie să facem la prima oră a zilei
Ghid de bune maniere. Revin azi la tine cu sfaturi noi de buna si civilizata conduita, cu un gând: sa trecem
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

România a participat la Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit

 

Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit, desfășurat în ...

Întâlniri județene pentru identificarea produselor cu potențial de recunoaștere la nivel european

 

În perioada martie – mai au avut loc în 20 județe ...

AFIR A publicat lista intermediară a proiectelor

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina ...

S-au epuizat fondurile disponibile în 2017 pentru investiții în infrastructura de apă și apă uzată

 

Fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 7.2, componenta de apă/ ...

Au fost aprobate normele pentru aplicarea Programului „Prima chirie”

 

Normele de aplicare ale Programului „Prima chirie”, prin ...

În lumea copiilor de 1 iunie la Muzeul Satului

 

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să ...

Alegeri locale parțiale în 49 de localități

 

În 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe ...

FOTO: Incendiu puternic la un depozit din comuna Darasti, Ilfov

Un incendiu puternic s-a produs vineri dupa-amiaza, la un depozit situat in ...

Radio România și Teleradio-Moldova, perspective ale unei bune colaborări

Georgică Severin - Director General Interimar al Societăţii Române de ...

În jurul Deltei Dunării, 400 de kilometri pe bicicletă și în barcă

Tineri români şi din străinătate vor merge, începând de ...

„Primăvara din grădină” în Cetatea Oradea vine cu o salată uriașă de 2.000 de litri

Peste 30 de producători autohtoni de legume, fructe, miere, lactate şi produse ...

Petre Daea: Sectorul irigațiilor, o prioritate pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a ...

Motocicliștii construiesc case pentru nevoiași în Cumpăna

De foarte multe ori, arătăm cu degetul, revoltați către lucrurile care nu sunt ...

Începe Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2017

 

In perioada 25 - 28 mai , la ARCUB – Centrul Cultural al ...

Produsele neagricole cu valoare adăugată primesc sprijin financiar

 

Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat până ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)
Azi am să vă spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasă dintr-o scrisoare primită mai demult de la Dorina Elena
Ciorba de dovlecei cu aguridă
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de sfârșit de mai și de-nceput de primavara ale
Tarta de pește pentru ziua de Ispas
La 25 mai, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului, ultimul eveniment important în ciclul de ritualuri
Hribi uscați cu usturoi
Între autorii de cărți de bucate din zilele noastre, Maria Cristea Șoimu se remarcă prin tenacitatea cu care
Umplerea borșului (rețeta tradițională)
Multe dintre retetele romanesti pentru începutul mesei se acresc cu... borș. Românul nu este adeptul
Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4