-

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele trei zile din debutul lunii ianuarie fac trimitere, fiecare în parte, la un râu sacru din tradiția ortodoxă: Iordanul, cel în care Sfântul Ioan l-a botezat pe Hristos.

Un studiu realizat de un grup de studenţi sprijinit în cadrul unui proiect de Guvernul României arată că în ţară sunt 126 de sate „fantomă”, care s-au depopulat masiv, în unele cazuri până la ultimul locuitor, dar care continuă să figureze oficial ca sate, fiind înscrise în registrele de evidenţă ale populaţiei şi având coduri poştale.

Miercuri, 06 Septembrie 2017 21:59

Viflaimul, obiceiul interzis

Vişeul de Sus, Ieudul şi Sighetul Marmaţiei, Baia Mare şi valea Cosăului, ori a Izei, ori a Marei – Maramureşul întreg, dacă e să dăm crezare veştilor ce ne vin dintr-acolo – se află în aceste zile sub semnul Viflaimului.

Între misterele care învăluie existența lui Eminescu, se află și acesta, despre care însă nu se face prea adesea citire: Poetul a fost tentat de câteva ori, în scurta și intensa lui viață, să se călugărească. Existau semne, premise, contexte care ar fi făcut posibil un atare destin. Și, totuși, asta nu s-a întâmplat. De ce nu s-a călugărit Eminescu?

Dintre toate grupurile etnice “de neam german” - saşi, şvabi, ţipţeri, landleri şi germani -, ne-a atras atenţia cel al landlerilor, poate şi pentru că saga lor nu a fost una a “emigrării”, ci, în termenii fixaţi de hrisoave, una a “transmigrării”. Apoi, pentru că, deşi “colonia” lor se află în acelaşi areal cu al satelor săseşti, ei au reuşit să-şi păstreze dialectul şi identitatea, în ultimele trei secole, adunaţi în trei sate compacte (pe care doar trecătorul neştiutor de istorii locale le confundă cu cele ale saşilor).

Publicat în Romania misterioasa

Articolul de față nu e chiar despre România misterioasă, ci despre un cântec al lui Johnny Hallyday, uriașul blond al muzicii franceze, care, s-ar părea, în urmă cu vreo jumătate de secol fusese răvășit de destinul emigranților români și de folclorul lor. S-o fi întâmplat, probabil, ca acela pe care l-a întâlnit el în anii aceia să fi fost moroșan și să fi fredonat o melodie a celebrilor frați Petreuș...

Un om, Gelu Palamaru, a visat că satul său va fi înscris pe harta turistică a lumii civilizate, cu toate exigentele ei. A reusit, printr-un proiect de suflet, să transforme visul în realitate tocmai la Comana, în judetul Giurgiu.

La 555 de ani de la atestarea documentară, așezarea dintre mlaștini și păduri renaște cu fiecare vizitator care sosește aici, fie chemat de încărcătura spirituală a locului, fie atras de multitudinea de posibilități de deconectare care s-au ivit aici, ori de ambele, în multe dintre cazuri.

Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au învățat să se gospodărească singuri.

„Eu eram Perţa Alexandru... şi mi-a plăcut o fată din judeţul Galaţi. Era din neamul lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a unit Principatele. Am făcut nuntă, şi ofiţerul stării civile mi-a trecut numele de «Cuza» în acte.”...

Pagina 13 din 16