-

Șofranul (Crocus stativus) a fost şi rămâne cel mai scump condiment din lume, considerat "aurul roşu" al gastronomiei, a cărui aromă, chiar şi în cantităţi infime, schimbă complet gustul unui preparat culinar.

Cultivarea plantelor medicinale se numără printre cele mai profitabile afaceri din sectorul agriculturii ecologice. În România ultimilor ani, tot mai multe sunt exemplele de reușită în rândul acelora care au ales ca activitate cultivarea plantelor medicinale. Iată trei povești de succes care v-ar putea convinge să faceți și dv. această alegere:

Sâmbătă, 05 August 2017 19:39

Brânza medicinală nu are nevoie de reclamă!

Dacă vrei să cumperi „brânză medicinală”, atunci trebuie să te înscrii pe lista de așteptare. Obținută din laptele caprelor hrănite cu plante medicinale specifice solurilor sulfuroase și sărăturoase, acest produs alimentar și-a căpătat deja notorietatea.

Sâmbătă, 05 August 2017 19:39

Ferma cu lapte de leac

Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni să audă fermieri care se declară descurajaţi şi gata să renunţe la o astfel de activitate economică, pentru că profitul obţinut e mic sau lipseşte de tot. Este însă neobişnuit să auzi de cineva care are curajul să se apuce în zilele noastre de asemenea afacere şi care, pe lângă a face profit din ea, se gândeşte şi cum să aducă şi celor din jur un sprijin pentru sănătate. O astfel de idee pune în practică de trei ani câmpulungeanul Ioan Alboi Şandru: o fermă de capre.

Sâmbătă, 05 August 2017 19:17

Schimbarea la faţă a legumelor

Să fie alb, să fie negru..? Două legume foarte cunoscute nouă îşi schimbă culoarea! Nu, nu e nimic în neregulă, chiar există! Vânăta se face albă, iar roşia se face neagră. Cum este posibilă această transformare? Haideţi să vedem!

Vânăta albă este rezultatul muncii unui cercetător roman, Dr. Mihai Tudor, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vidra, care, în decursul a câţiva ani de zile, a reuşit să schimbe culoarea vinetei obişnuite, rezultând una albă ca laptele.

Poate părea ciudat sau surprinzător că odinioară roșia nu arăta la fel ca astăzi. Nu era atît de mare și atât de cărnoasă. Roșiile erau mici, goale, dure și apoase, după cum scria Livingston.

Constantin Brâncuși pretindea că mămăliga „stimulează forțele fecundității”. (Și) ale fecundității artistice, firește! Artistul rămâne fidel mămăligii mai cu ardoare decât femeilor, nu puține, ce i-au ţinut de urât în viaţă.

Sâmbătă, 26 Ianuarie 2019 14:27

Casa cu zorele pictate pe zid

Case destul de sărăcăcioase, dar atât de frumoase pe dinafara... Pictate. La un moment dat, era un zid cu ferestre, în spatele căruia nu era absolut nimic, era iarbă; dar oamenii îl zugrăveau. De ce?

Nu-i uşor să faci un clop. Trebuie să tot coşi roată şi să respecţi rândurile. “Vă închipuiţi ce greu era pentru clopurile făcute de mână?”, ne-ntreabă „clopărița” din Maramureș,, când îi admirăm măiestria. “Bunicul cosea aproape o zi întreagă la un clop. Cu cât sunt rândurile mai mărunte, cu atât clopul e mai scump. Mai ales tineretul doreşte să aibă rândurile cât mai mărunte. Cele cu rândurile mai mari, "măşcate” le zice, sunt de artizanat, făcute mai mult pentru turişti. Cineva dintr-un sat de pe Valea Cosăului nu şi-ar lua aşa ceva!”

Din satul Filomelei lui Tiștere până sub steiul Mănăstirii Tismana e cale de-un ceas - ori două, dacă mergi admirând peisajul și lucrarea lui Dumnezeu - peste deal. Așa-mi zice femeia asta vrednică, din ale cărei mâini ies nespus de frumoase covoare oltenești, cu Grădina Raiului, împodobită cu arbori, cu flori și cu păsări cuvântătoare.

Pagina 15 din 16