Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?

Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda faptului ca fenomenul globalizarii și noile tehnologii prezintă tot mai multe tradiții străine. Chiar și la orașe, românii doresc să promoveze tradițiile populare, iar parinții își trimit copiii la colindat sau cu Sorcova nu pentru ca aceștia să câștige bani, ci pentru a păstra vii vechile obiceiuri.

Datinile de Anul Nou sunt printre cele mai vechi, ele datând din era pre-creștină, chiar daca ulterior s-au transformat și s-au adaptat pentru a prelua motive din creștinism.
Anul Nou e o sărbătoare a Renașterii, a renunțării la trecut și a bucuriei și speranței că viitorul va fi mai bun. Jocurile tradiționale cu măști, cântecele și urările reușesc astfel să țină piept și să coexiste cu alte tradiții împrumutate din afară, precum sărutul sub vâsc sau purtatul de lenjerie intima colorată.

Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?

Poate cea mai indrăgită traditie de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Sa traiti, sa infloriti,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca sageata,/ Tare ca fierul, iute ca otelul, /La Anul si La Multi Ani!". Aceasta urare a copiilor de Anul Nou este adresata adulților, iar cei mici sunt răsplătiți cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca cei mari ofereau copiilor o cană de apă în care se aflau bănuți.
Un alt obicei foarte cunoscut este Plugușorul, o datină a cărui respectare simbolizează belșug pentru țărani în Noul An. În unele sate din sudul țării, in zilele de 1-2 ianuarie se colindă acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.
Participarea în grupul urătorilor cu Plugușorul reprezinta o mândrie în rândul bărbaților tineri, care se îmbraca frumos cu cămăși cusute cu motive tradiționale, brâie și căciuli negre și se întrec la pocnitul biciului.

Când se colinda cu plugul cu boi, aceștia erau vopsiti pe frunte si spinare cu vopsea roșie, iar la jug se puneau clopoței, care sunau când animalele se mișcau. Bradul era impodobit cu hârtii colorate, iar pe o hartie mare prinsa de jugul boilor era scris "Bine ai venit, An Nou!". Se intra la oameni în curte și se trăgea o brazdă, iar semănătorul arunca cu o mână de grâu amestecat cu porumb ți orz pe brazdă.

Obiceiul se păstrează și azi, iar tinerii utilizează un tractor cu plug și colindă în aceste zile, urând și semănând la fiecare casă.

Exista și o variantă denumită "Plugușoul copiilor". În seara de Anul Nou, după ora 18, cete de baieți colindă casele cu un colind agrar legat de manifestările de întâmpinare a noului an. Este una din datinile cele mai vechi și mai frumoase care s-a pastrat până în zilele noastre. În pocnet de bici, în sunet de talangă sau clopoței, colindătorii își deapănă urarea, îndemnandu-și amicii cu refrenul "Ia manați din bice măi/ Și sunați din zurgălăi/ Hăi, hăi !"

Capra este o altă tradiție cunoscută și îndrăgită, care se practică de la Crăciun până în ziua de Sf. Vasile, de Anul Nou, rolul Caprei fiind jucat de un tânar ce are pe el o masca specială în formă de capră. Capra mai este însoțită de trei baieți avand costumațiile împodobite cu hârtii colorate lipite pe cojoc cu clei sau cocă.

Ei colindă pe la casele unde sunt primiti, iar după ce joacă și cântă, gazdele îi invită în casă și îi servesc cu cozonac și vin. Această datină este o piesă de teatru popular, întalnită din timpurile cele mai vechi, iar rolul caprei este oferit celui mai bun dansator.

Capra joacă dupa fluier, iar la terminare se apropie de mese, unde sunt membrii familiei, acolo începând să vornicească, joacă cu stăpâna casei, cu fetele care sunt in casa, apoi urează Sărbători Fericite și pleacă la altă casă.

Jocul ursului, o prezență la fel de agreată în obiceiurile de Anul Nou în intreg spațiul românesc dar mai ales în Bucovina, se practică și astăzi în majoritatea satelor. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregatirea măștii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele parți, forma capului de urs se obtine întinzând o piele de vițel sau de miel peste o găleată metalică, în timp ce în alte sate pielea se întinde pe un suport metalic, în așa fel încât reda fizionomia animalului. De la gât in jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.

Cândva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele noastre. În pârțile Humorului s-a păstrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica formă de figurare a animalului în cadrul obiceiurilor calendaristice. Pentru obtinerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtarii costumației.

Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare.

Caledarul de ceapă

Pentru a vedea cum va fi vremea în fiecare luna din anul care urmează, să vadă de va fi secetă sau vor fi ploi și ca să știe când să semene și când nu, țăranul face ceea ce se cheamă "Calendarul cepei".

Pentru asta, în noaptea de Anul Nou, el ia o ceapă, pe care o desface foaie cu foaie, asezand fiecare gaoace pe masă, în ordine. Prima foaie este pentru luna ianuarie, iar ultima pentru decembrie. Mai apoi, in fiecare foaie de ceapă se pune cate o jumătate de linguriță de sare pisată. Foile de ceapă se lasă pe masă, până în dimineața Anului Nou. Iar în cele în care sarea se topește toată, înseamnă că luna respectivă va fi ploioasă. Iar găoacele care n-au lăsat apă arată că lunile respective vor fi secetoase.

Căiuții

Calul este o altă intruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția populară. Jocul calului este o reminiscenta a cultului cailor practicat la solstitiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară.
Ca joc de Anul Nou, căluții (căiuții) au o largă răspândire în satele din Bucovina, mai vestiți fiind dansatorii – căiuți din Dolhești, Zvoriștea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și eleganță, dar căiuții pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor bocovinene.

Cerbul

Cerbul simboliză, in mitologia populară românească, puritatea și dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemanator măștii de capră, masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clămpănitor), și trup realizat dintr-un covor sau laicer, ornate cu năframe. La prima vedere te impresioneaza aspectul general al acestui personaj, cu împodobirea capului cu diverse materiale strălucitoare. In sate exista unii oameni specializati in impodobirea cerbului, iar altii in jocul acestui animal.

Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei.

Tradițiile de Bobotează și Sf. Ion

Tradițiile Sărbătorilor de Iarnă nu se opresc insă la Anul Nou. Ele continua de Bobotează și de Sf. Ion.

De Bobotează, dupa slujba din biserică, alaiul sătenilor merge către gârlă sau la o fântână aflată la o răscruce. Se pregatesc vase cu apă, sfințite apoi de preoți, iar cu această apă sfințită, aghiazmă, sunt botezate animalele și oamenii. Se botezau întâi măgarii, apoi caii.

Tot atunci, de Bobotează, se fac și întreceri între tinerii care vin cu caii la botezat, iar cand preotul bagă crucile în apa, un barbat care avea puscă trăgea două focuri în sus ca să împuște Boboteaza (adica să plesnească gerul Bobotezei). Lumea lua apoi aghiazmă și paie pentru a le pune în cuiburile găinilor să stea cloști.

De Sfântul Ion se practică Iordănitul. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii "iordăniți" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

REPORTAJE

Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
Locuri din România încărcate de mister.
Lumea în care trăim ascunde multe locuri și fenomene misterioase, cu taine încă nedescifrate de către
Voiaj în Balkania cea gustoasă
Fără de sfârșit sunt drumurile Balcanilor, în poveste! Și neasemuite sunt personajele care călătoresc pe
Biserica de sub ape, un edificiu ce poartă amprenta jertfelor comuniste (Video)
Un sat din Transilvania, situat în Munții Gilău, la altitudinea de peste 1000 m, păstrează ruinele unui edificiu
Cutume populare de Vovidenie. Restricții și dezlegări de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
La implinirea varstei de 3 ani, Fecioara Maria este dusa la Templu si incredintata preotilor. Timp de 12 ani a studiat
VIDEO. Crucea Caraiman - monumentul istoric impunător de pe culmile Carpaților
Valea Prahovei nu ar avea farmecul care a consacrat-o fără crucea Caraiman, un reper binecunoscut al zonei, care
A prevăzut Nostradamus victoria lui Trump?
La întrebarea asta, fanii președintelui (deja) ales al Statelor Unite vor răspunde în cor: Da! Totul a fost
Adevărul despre construcţia chiliei părintelui Arsenie Boca de la Sâmbăta de Sus
Aflată într-un loc aproape inaccesibil, săpată în munții Făgăraş pe marginea unei stânci la o
Oraşul subteran de sub Sarmisegetusa – comoara ascunsă a dacilor
Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a
FOTO: Sulina, dulce Sulină...
Unul din motivele pentru care iubesc munca la Antena Satelor este că am avut de-a lungul timpului și sper să am
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ghid de bune maniere. Lecția de respect a lui Alexandru Ioan Cuza. Ce-avem de învățat?
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. O zi cum este cea de azi – cu plinătatea ei de
Când două inimi se unesc Concert şi lansare CD Valentin Sanfira, la Sala Radio
Primul concert din anul 2017 al Orchestrei de Muzică Populară Radio va avea loc duminică, 22 ianuarie, ora 17:00, sub
Ghidul bunelor maniere. Cum refuzăm (politicos) invitația de a mânca, atunci când suntem în vizită
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Zice o vorbă din bătrâni că.. baba călătoare n-are
Satul occidental care ne demostrează că
Că "și la noi se poate" este un adevăr de care, în adâncul sufletului, toți suntem convinși. Puțini dintre
Ghidul bunelor maniere. Cum ne comportăm în relația de cuplu. Ce trebuie să facă El?
Cine crede că un cod al bunelor maniere își găsește utilitatea numai după ce ai trecut pragul casei tale, după ce
Ghidul bunelor maniere. Cum ne îmbrăcăm în casă și în afara ei
 Azi vreau să vorbim despre îmbrăcămintea de casă, îmbrăcămintea de oraș, hainele de zi și cele de
Ghidul bunelor maniere. Reguli pe care și Moș Nicolae trebuie să le respecte, când merge în case cu bebeluși
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Ce ți-a adus Moș Nicolae noaptea asta? Ce-ai găsit
Satul abandonat din România şi incredibila sa poveste (VIDEO)
La o altitudine de 760 m, într-un loc cu totul special din Munţii Semenic câteva ziduri ale unor case
Ghidul bunelor maniere. A fi domn Vs. a fi Om
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Are românul nostru o vorbă care mie tare mult îmi
“Gura Satului”: Cancanuri săteşti perpelite pe frecvenţele Antena Satelor
Umblă vorba prin târg că, dacă intri în gura satului, nu te mai spală nici furtuna. Ei, nu? Au apărut
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican
Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în
Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja
Nu era nici Andrii Popa, nici vestitul haiduc Sapte-Cai, nici Robin Hood si nici Zigomar, eroul celebru al lumii de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Goliat din România, uriașul care a lăsat în urmă o legendă și expresia „cogeamite”
Când vrem să descriem mărimea impresionantă, apelăm adesea la expresia "cogeamite" / ”coşcogeamite”,
Și oamenii mari sunt oameni: Perseverență
Grigore Vasiliu-Birlic, actorul mărunt cu o figură desprinsă parcă dintr-o caricatură a fost considerat Louis de Funes
Și oamenii mari sunt oameni: Caragiale inedit
Puțini scriitori au reușit, de-a lungul istoriei literaturii, să se identifice cu specificul social și mental al
Și oamenii mari sunt oameni: Tudor Arghezi, nominalizat la Nobel
Toată lumea a citit cel puțin o dată versuri semnate de poetul de la Mărțișor. Puțini știu însă faptul că Tudor
„Casa Mare” - Teatrul Național din Chișinău, la București și Iași
„Casa mare”, „camera/casa bună”, „camera cu rudă” ori „casa de părade”
Cuza, Eminescu și Carol I - conexiuni neașteptate
Se scrie mult în miezul iernii, în contextul celebrării Unirii Principatelor Române. Dar se
Și oamenii mari sunt oameni: Scriitorii și arginții
Istoria literaturii române a avut parte, de-a lungul timpului, de condeie cu har. Talentele nu lipsesc nici
Și oamenii mari sunt oameni: De la aurul olimpic la ... mânăstire
De câte ori privim competițiile sportive, oftăm cu gândul la performanțele de altă dată. Și nu degeaba.
Ştefan Isac, un senior al culturii cărăşene. Peste 50 de ani de pasiune pentru cântecul din Banatul de la Munte
Ştefan Isac s-a născut la 16 mai 1946 în satul Ilova, comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş Severin. “Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Filosoful și  Facebook-ul
Născut în anul intrării României în Primul Război Mondial, filosoful Mihai Şora, creator al colecţiei
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Un transport agabaritic se va desfăşura mâine de la Bistriţa la Vama Borş

Trafic rutier va fi îngreunat mâine seara de la Bistriţa până ...

Hipertensiunea arterială afectează aproape jumătate dintre români

Hipertensiunea arterială afectează aproape jumătate din populaţia adultă din ...

Arlie anunţă venirea primăverii!

Acvila ţipătoare Arlie, monitorizată prin satelit, şi-a început drumul ...

Dragobetele la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în ...

Peste 2.200 de cereri pentru sprijinul tomatelor în sere, primite de MADR

2.253 de solicitari de înscriere în programul de sprijin pentru ...

Localitățile Borsec şi Suceviţa, atestate ca stațiuni turistice

Localitățile Borsec (județul Harghita) și Sucevița (județul Suceava) au fost ...

Sprijin financiar pentru agricultorii din sectorul vegetal

Producătorii agricoli din sectorul vegetal vor beneficia de sprijin financiar ...

5,5 milioane lei, sprijin temporar pentru producătorii de legume și fructe

Producătorii agricoli de legume și fructe din România vor primi sprijin ...

Atelier de instruire şi dezbatere pentru întărirea capacităţii de supraveghere, prevenţie şi control a pestei porcine africane

Astăzi, 16 februarie, se desfăşoară la Braşov,

Arlie, acvila cu emiţător satelitar, şi-a început drumul spre România

Arlie, acvila ţipătoare mică, care de trei ani şi jumătate are un emiţător ...

Aproape 29.000 de participanţi la cursurile ANOFM în anul 2016

În perioada ianuarie – decembrie 2016, Agenţia Naţională pentru ...

Apicultorii protestează

Sindicatul Apicultorilor din România, afiliat la Agrostar,i-a prezentat, ...

Programul de sprijin pentru tomate prezintă interes pentru producătorii agricoli

La 10 zile de la intrarea în vigoare a Programului de sprijin pentru ...

Măsuri pentru supravegherea, prevenirea şi combaterea Anemiei Infecţioase Ecvină

Pentru informarea crescătorilor de cabaline, reamintim că, Anemia Infecţioasă ...

Acţiunea TRUCK & BUS

În această săptămână, Poliția Română desfășoară acțiunea ...

REŢETE DE SUFLET

Rețeta zilei de luni. Ceapă înăbușită
„Dictatura gastronomica” - tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul -, chiar
Rețeta zilei de miercuri. Tocana vegetariană a lui Bacalbașa
In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul
Rețeta zilei de marți. Puiul dietetic
"Fara indoiala, dintre toate legumele de pe lume, cel mai bun e... puiul. Si n-ai nevoie de nimica sa faci din el cea
Rețeta zilei de vineri. Pâinea de Bobotează
Boboteaza este ultimul eveniment important care incheie Sarbatorile de iarna. Pentru crestinii ortodocsi, Botezul
Rețeta zilei de sâmbătă. Pilaf cu carne de porc
Luna ianuarie reprezinta pentru gospodari miezul iernii, atunci cand pericolele stau la panda. Daca la 6 ianuarie, de
Rețeta zilei de duminică. Tocană de vițel
Ca sa ajungi la Simon, in tinutul Branului, trebuie sa alegi drumul care trece pe langa Campulung Muscel. Si asta
Rețeta zilei de luni. Friptură de urs
Nu mi-as fi inchipuit s-o intalnesc pe Artemisa chiar la Poarta Apusenilor, pe Valea Vanturetului, langa localitatea
Rețeta zilei de luni. „Cotlete” din zarzavat
Rascolind prin rafturile de carte veche culinara, am dat peste volumasul unei jurnaliste “de gastro” din
Rețeta zilei de duminică. Crap în solzii lui
Nu avem pretentia de a intocmi o biobibliografie exhaustiva a lui Constantin Bacalbasa, cel care ne-a lasat cea mai
Rețeta zilei de sâmbătă. Crap la cuptor, rețeta lui Radu Odobescu
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
Crăciunul în tradiția românească
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc.
Tradiții de Ignat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o
TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Nicolae! Ce să nu dăruiești niciodată celor dragi în această zi
TRADITII si OBICEIURI de Sfantul Nicolae 2016. Ziua de 6 Decembrie este un prilej de bucurie, mai ales pentru copii.
Sfântul Andrei, apărătorul de lupi
În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din
Lăsata Secului 2016: Ce nu ai voie să faci azi! E păcat mare!
Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul calendaristic. Cu o zi inainte de intrarea
Sânmedru, patronul păstorilor și începutul iernii
În fiecare an, pe 26 octombrie, întreaga creștinătate îl sărbătorește pe Sfântul Dimitrie,
Culesul viilor,  bucuria toamnei
Luna septembrie umple podgoriile de larmă şi voie bună. Se lucrează la capacitate maximă. Este vremea culesului, e timp
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2