Reforma în administraţia publică

Prin urmare, în cele ce urmează, vom încerca să vă lămurim anumite neclarităţi, fără a avea pretenţia epuizării subiectului.

Integrarea României în UE

Precum bine ştim, unul din ţelurile României este cel de a fi parte efectivă a Uniunii Europene, lucru care presupune armonizarea ţării noastre la valorile Uniunii. Integrarea în marea familie europeană este un proces care a început cu semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, pe data de 25 aprilie 2005 şi s-a conturat prin Aderarea la Uniune, pe data de 1 ianuarie 2007.

Integrarea României în UE nu reprezintă, însă, un proces care poate fi încheiat doar prin semnarea unui tratat, fiind, din contră, un demers de mare durată, care necesită transformarea multor instituţii şi a multor concepte, schimbări economice şi politice profunde. Unul dintre paşii pe care România va trebui să îi facă este cel numit "Reformă Administrativă". Acest pas presupune implementarea valorilor europene, care vor asigura ţării noastre o democraţie reală, întărită de performanţă economică, socială şi culturală.

Punctul de la care plecăm: centralizarea administrativă

Centralizarea administraţiei publice presupune o subordonare ierarhică a autorităţilor locale faţă de cele centrale, implică decizia autorităţilor centrale şi executarea acesteia de către primele. Într-un sistem centralizat, autorităţile locale au o competenţă limitată, colectivităţile locale neputându-şi impune voinţa eficient.
Ca atare, putem vorbi despre faptul că deciziile privitoare la împărţirea resurselor – alocări bugetare – se iau la nivelul central, al Guvernului, părerea comunităţilor locale fiind secundară.

Procesul de modernizare. Obiectivele reformei administrative.

Conform cerinţelor europene, este necesar un proces de descentralizare, pentru a fi sporită eficienţa economică şi pentru ca voinţa comunităţilor locale să aibă un rol mai important, alocările de fonduri, programele de investiţii trebuind să se "muleze" mai bine pe nevoile şi cerinţele locale.
Pentru a fi în acord cu valorile UE, politica României, sub acest aspect, urmăreşte realizare a două scopuri cu valenţe legate de administraţie: regionalizarea Statului şi reforma administraţiei publice.

În ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, aceasta se va face respectând anumite coordonate: descentralizarea administrativă, simplificarea legislaţiei şi a procedurilor administrative. Reforma administrativă este conturată prin elaborarea anumitor politici fiscale şi bugetare locale.

Printre responsabilii politicilor care vor fi aplicate, un rol important, ca instituţie, îl are Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Reforma Administraţiei Publice, cea expusă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Aşa cum reiese din chiar cele expuse de site-ul oficial al Ministerului, acesta "elaborează şi coordonează aplicarea strategiilor, proiectelor şi instrumentelor care sprijină eforturile autorităţilor administraţiei publice pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor de reformă".

Astfel, priorităţile asumate de Minister sunt, citez:
• Elaborarea Strategiei pentru consolidarea capacităţii administraţiei publice -
• Dezvoltarea cadrului strategic pentru planificarea şi implementarea Programării bugetare 2014-2020 în domeniul administraţiei publice şi elaborarea Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană.
• Codificarea legislaţiei din administraţia publică şi simplificarea procedurilor administrative - acţiuni care vizează, pe de o parte, elaborarea Codului Administrativ şi a Codului de Procedură Administrativă şi revizuirea şi sistematizarea principalelor acte normative aplicabile administraţiei publice locale, iar pe de altă parte, introducerea modelului costului standard pentru cetăţeni.
• Sprijinirea proceselor de regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară.
• Dezvoltarea de concepte, instrumente şi mecanisme de natură să genereze valoare adăugată în administraţia publică: programele multianuale de modernizare (PMM), cadrul comun de autoevaluare a modului de funcţionare a instituţiilor publice (CAF), instrumente moderne de monitorizare şi evaluare (ex. Balanced Scorecard - BSC), Reţeaua Naţională de Modernizare (RNM).

În concluzie,
Reforma in administratia publică este un proces necesar integrării depline în Uniunea Europeană. Conceptele de regionalizare, descentralizare, reformă administrativă nu au o finalitate de segregare etnică, ci de întărire a rolului comunităţilor locale şi de eficientizare a folosirii resurselor. Din punctul meu de vedere, acest lucru este mai mult decât necesar. Aş putea spune că rolul procesului este economic.

Sursa: Antena Satelor, Emisiunea "Vrem să Ştii" (16.02.2015), rubrica Ghid Juridic, invitat: avocat Andrei Grigoriu