-

Scheletele de mamuţi din Siberia și goana omului modern după „fildeşul gheţurilor”

Mamuţii lânoşi care au trăit în pleistocen în Siberia au declanşat în decursul ultimului an o veritabilă goană a omului modern după „fildeşul gheţurilor” și apariţia unor „oligarhi ai fildeşului”.

Ghemuit în grădina lui înzăpezită, Prokopi Novogoviţin scoate de sub o prelată un os de talia unei mici farfurii: este o vertebră de mamut, animal care a declanşat o adevărată frenezie în Siberia datorită valorii colţilor săi.

'Prieteni de-ai mei au găsit acest schelet puţin mai la nord. Voiau să îl vândă, dar scheletului îi lipsesc colţii. Nimeni nu a vrut să îl cumpere', a explicat acest locuitor al unui sat din Iakuţia, o republică a Federaţiei Ruse din regiunea Siberia Orientală.

În acea regiune rusă, ce are o suprafaţă de cinci ori mai mare decât a Franţei şi este mărginită de Oceanul Arctic, permafrostul a acţionat ca un congelator uriaş, conservând animale preistorice, în special mamuţi.

Cererea pentru colţii de mamuţi a explodat pur şi simplu în ultimul an după decizia autorităţilor chineze de a interzice importul şi vânzarea de fildeş provenind de la elefanţi. Sculpturile din fildeş sunt foarte populare în China, iar cumpărătorii şi-au îndreptat atenţia înspre Siberia.

În 2017, din cele 72 de tone de colţi de mamuţi exportate de Rusia, 80% au plecat în China. Piaţa din această ţară este atât de mare, încât chinezii au început să vină direct în Iakuţia pentru a se aproviziona.

Potrivit autorităţilor, 500.000 de tone de colţi de mamuţi, un produs supranumit 'fildeşul gheţurilor', se află în Iakuţia. Vânătării şi pescarii locali au adunat de multă vreme aceste oseminte pe care le găseau de-a lungul cursurilor de apă sau pe ţărmuri.

În timpul pleistocenului, o eră care a durat aproximativ 2,5 milioane de ani şi care s-a încheiat în urmă cu 11.000 de ani, mii de mamuţi lânoşi trăiau în stepele din Rusia.

Însă comerţul nu este deocamdată complet reglementat: deşi căutătorii de colţi de mamuţi pot să obţină permise pentru anumite zone de cercetare, unii dintre ei s-au plâns din cauza presiunilor autorităţilor.

'Fildeş pentru popor!'

Într-o regiune de 3 milioane de kilometri pătraţi, cu puţine drumuri, căutarea scheletelor de mamuţi este o operaţiune complicată, care trebuie să fie pregătită cu multe luni înainte. Echipamentul necesar trebuie să fie expediat la distanţe de sute de kilometri.

Căutătorii folosesc jeturi puternice de apă pentru a săpa tuneluri în malurile râurilor sau de-a lungul unor forme de relief, creând astfel un fel de galerii acoperite de gheaţă.

Un colţ de mamut de bună calitate se negociază cu aproape 900 de euro pe kilogram, sumă ce reprezintă o sursă importantă de venituri în Iakuţia, regiune în care locurile de muncă sunt rare şi agricultura este imposibilă din cauza climatului.

'Există o goană după mamuţi în acest moment', a declarat pentru AFP un căutător de fildeş, care lucrează în legalitate de peste 10 ani, dar care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

De cinci ani, Parlamentul rus încearcă fără să reuşească să voteze o lege care să reglementeze pe deplin acest comerţ. 'Oamenii de rând ar trebui să ştie că pot să găsească ceva pe jos, să îl vândă, să plătească o taxă şi să trăiască în pace', a deplâns el situaţia actuală.

Anul trecut, căutătorii de fildeş au organizat un protest în Iakuţk, capitala regiunii, faţă de confiscarea de către autorităţi a obiectelor găsite de ei. Printre sloganurile afişate se afla şi acesta: 'Putin, predă fildeşul poporului!'.

Potrivit deputatului regional Vladimir Prokopiev, atât timp cât o lege nu va fi promulgată la Moscova, situaţia va rămâne în impas.

Conform spuselor sale, 90% dintre căutători găsesc fildeş pur şi simplu ridicându-l de pe sol. Căutările cu ajutorul jeturilor de apă sunt nocive pentru permafrost şi ar trebui să fie interzise, susţine acelaşi deputat.

'Oligarhii fildeşului'

Difuzarea unui documentar de postul public Russia-24 a i-a îngrijorat pe căutătorii de fildeş. Ei au fost acuzaţi în acel film că se dedau la 'un comerţ criminal', care distruge 'într-o manieră barbară' situri arheologice, şi în faţa căruia autorităţile locale ar închide ochii.

Vladimir Prokopiev consideră că reportajul a fost comandat de 'oligarhi ai fildeşului', grosişti care asigurau în trecut legătura intermediară cu căutătorii locali, înainte de sosirea în zonă a chinezilor, care au început să vină să negocieze în mod direct în Iakuţia.

Însă Valeri Plotnikov, paleontolog la Academia de Ştiinţe din Iakuţia, este de părere că această goană după mamuţi are şi efecte benefice, întrucât permite studierea unor specimene noi, inclusiv a rămăşiţelor unui leu al cavernelor, descoperite în vara anului trecut.

'Avem interese comune cu căutătorii oficiali de fildeş', afirmă omul de ştiinţă. Donatorii lui nu sunt plătiţi pentru a-i furniza specimene, însă ei rămân proprietarii acestora şi încasează sume de bani atunci când ele sunt expuse în străinătate.

Laboratorul savantului primeşte şi fildeşul confiscat de la căutători care muncesc ilegal sau care acţionează în zone protejate. După părerea lui, deţinerea unui permis şi plata unor taxe vamale ar trebui să permită tuturor să exporte fildeş.

Aisen Nikolaiev, guvernatorul Iakuţiei, estimează că acest comerţ va rămâne într-o 'zonă gri' atât timp cât o lege nu va retrage fildeşul mamuţilor de pe lista materialelor considerate o resursă naturală specială. El speră că o lege va fi adoptată în acest sens în 2019, în ciuda 'rezistenţelor'.

Anumiţi locuitori din Iakuţia, precum Prokopi Novogoviţin, au subliniat la rândul lor că vânzarea de colţi de mamuţi ar permite limitarea vânătorii de elefanţi: 'Scheletele noastre moarte salvează elefanţi vii'. AGERPRES

Articole înrudite