-

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

În Biserica Ortodoxă, ziua de 8 noiembrie a fost stabilită, de către Sfinții Părinți, ca dată de cinstire a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și, odată cu ei, a tuturor îngerilor.

De aceea, aceasta sarbatoare este cunoscuta in calendarul ortodox ca Soborul mai-marilor Arhistrategi (capetenii) Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri.

Data aleasa pentru praznuirea ingerilor este motivata in plan simbolic: numarul 8 este simbolul vietii vesnice, in timp ce noiembrie este socotita ca fiind a noua luna de la creatie, devenind un simbol al celor noua cete ceresti.

Creati de Dumnezeu inainte de lumea vazuta si de om, ingerii sunt numiti duhuri slujitoare, vestitori, fiind mesagerii voii lui Dumnezeu pe pamant.

Ingerii isi transmit unii altora propriile ganduri fara sa aiba nevoie de cuvinte. Prin natura lor, ingerii reflecta stralucirea Creatorului.

Parintii Bisericii si teologii sustin ca numarul ingerilor ar fi superior celui al tuturor oamenilor care au existat si care vor exista pana la sfarsitul lumii.

Cititi mai departe AICI

 

Articole înrudite

  • Timotei, cel care îl cinstește pe Dumnezeu

    Timotei este un nume precrestin, insa el a devenit cunoscut mai ales datorita Sfantului Apostol Timotei, ucenicul lui Pavel, care este amintit in Noul Testament.

  • Eftimie, cel care aduce veselia

    Numele Eftimie, sarbatorit in 20 ianuarie, este destul de vechi, fiind intalnit prima data in secolul al IV-lea, ca nume al unui sfant crestin – in limba greaca, Euthymius.

  • Tradiții românești de sfârșit și de început de an

    Romanii iubesc traditiile stramosesti si le poarta intotdeauna in suflete ca pe o parte a propriei indentitati. Fiecare sarbatoare are farmecul si semnificatiile ei, insa sarbatorile de sfarsit de an si cele de inceput de an par sa fie cel mai aproape de inimile romanilor.

  • Ștefan, cel care poartă coroana

    Ștefan este un nume cu rezonanță în istoria românilor (nu mai puțin de 13 domnitori ai Moldovei au purtat acest nume), vechi și cu arie largă de răspândire. Ștefan este forma specific românească ce continuă grecescul Stephanos.

  • Cristian, cel care îl urmează pe Hristos

    Prenume frecvente astăzi, Cristian și Cristiana provin de la numele personale latinești Christianus și Christiana, la origine adjective derivate de la numele lui Iisus Hristos, prin care erau desemnați adepții noii religii, creștinismul.