-

2/3 din cursurile de apă de pe Terra, afectate de activităţile umane

Două treimi dintre cele mai lungi cursuri de apă din lume sunt blocate prin baraje şi alte infrastructuri, ameninţând ecosistemele şi comunităţile umane care depind de acestea.

Aceasta este concluzia unui studiu care pune sub semnul întrebării folosirea hidroelectricităţii ca alternativă la energiile fosile, informează AFP. 

Utilizând date furnizate de sateliţi şi modele informatice, cercetătorii dintr-o echipă internaţională au analizat aproape 12 milioane de kilometri de fluvii şi râuri din lume, creând prima cartografiere mondială a impactului generat de construcţiile umane asupra acestor cursuri de apă.

Studiul, publicat în această săptămână în revista Nature, a ajuns la concluzia că doar 37% din cele 246 de fluvii şi râuri cu lungimi de peste 1.000 de kilometri "au încă un curs liber", fiind lipsite de amenajări care le afectează cursurile naturale. Doar 21 de fluvii au cursuri neîntrerupte şi neafectate de construcţii umane de la izvoare şi până la vărsarea lor în mare.

În plus, cursurile de apă rămase 'sălbatice' se află mai ales în regiuni foarte izolate, precum Arctica, Amazonia şi bazinul fluviului Congo. Totuşi, 'râurile cu curs liber sunt la fel de importante pentru oameni cât şi pentru mediu', a comentat Gunther Grill, profesor la Universitatea McGill din Canada.

Aceste ecosisteme şi peştii care trăiesc în ele sunt la fel de cruciale pentru securitatea alimentară a sute de milioane de persoane, dar furnizează şi o protecţie naturală contra inundaţiilor şi aduc sedimente în marile delte de pe Terra.

Oamenii de ştiinţă au subliniat în special efectele pe care le generează drumurile amenajate în câmpiile inundabile, rezervoarele de apă şi, mai ales, barajele hidroelectrice. În prezent există 2,8 milioane de baraje în lume, din care 60.000 cu înălţimi de cel puţin 15 metri, potrivit autorilor studiului. Alte peste 3.700 de baraje hidroelectrice sunt în curs de amenajare sau se află în stadiul de proiectare.

Autorii cercetării s-au declarat deosebit de îngrijoraţi de situaţia fluviului Mekong. 

"În acest bazin, peste 60% din populaţie depinde de pescuit şi peste 1 milion de tone de peşte de apă dulce sunt pescuite în fiecare an", a explicat pentru AFP Bernhard Lehner, profesor la Universitatea McGill. 'Există numeroase baraje prevăzute pe Mekong şi este probabil ca acestea să aibă un impact negativ pentru multe specii de peşti', a adăugat el.

Într-o lume care suferă deja de pe urma impactului provocat de schimbările climatice, oamenii de ştiinţă îşi pun întrebări legate de dezvoltarea acestei forme de energie, mai curată decât petrolul şi decât cărbunele prin prisma emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Hidroelectricitatea are în mod inevitabil un rol de jucat în revoluţia energiilor regenerabile. Însă trebuie să ne schimbăm abordarea", a declarat pentru AFP Michele Thieme, reprezentantă a ONG-ului WWF, care a participat la realizarea studiului.

"Energiile regenerabile sunt ca o reţetă gastronomică: trebuie să găseşti amestecul potrivit pentru a avea în acelaşi timp o reţea energetică durabilă şi o lume naturală prosperă", a adăugat ea, estimând că sectoarele solar şi eolian, dacă vor fi "bine planificate", vor putea să reprezinte "opţiuni mai viabile decât cursurile de apa".

Sursa: AGERPRES