Pe lângă azot, fosfor, potasiu și calciu, adică principalele substanțe chimice folosite ca îngrășăminte, bălegarul mai cuprinde și o cantitate însemnată de materii organice, care nu se găsesc în îngrășămintele de sinteză, aflam de la Viorel Grosu - corespondent Radio Romania Antena Satelor.
Tocmai de aceea, gunoiul de grajd are o contribuție deosebit de însemnată la refacerea humusului, adică a acelei componente a solului necesară creșterii plantelor.
Codul de bune practici agricole ne oferă și date exacte referitoare la conținutul în nutrienți al gunoiului provenit de la diferite animale și în diferite stadii de fermentare:
Un calcul simplu ne arată că din cele aproximativ șase tone de bălegar, câte rezultă anual din creșterea a doi porci, 40 de păsări și o bovină , după transformarea în mraniță, se vor obține peste 43 kg azot substanță activă.
În afară de economia realizată, modalitatea de aplicare a îngrășământului natural este mult mai simplă, fără să mai vorbim de aportul esențial la refacerea stratului de humus din sol.
Foto: pixabay