Agricultura României, zdruncinată de pandemie şi secetă

Cu toate că s-au depus eforturi financiare pentru a diminua pagubele, au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021.

Deşi refacerea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre principalele obiective, dacă nu chiar obiectivul numărul 1, pentru mai toate guvernele din ultimii ani, România a rămas tributară importurilor de alimente, fenomenelor meteo extreme, iar producţiile agricole rămân an de an la mila lui Dumnezeu.

Potrivit unei analize KeysFin, seceta şi lipsa investiţiilor în infrastructură vor aduce scăderi de peste 15% în cifra de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde de lei în 2020.

Efectele negative ale pandemiei

Sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii deosebite din cauza pandemiei de coronavirus, producând efecte negative asupra activităţii fermierilor şi asupra posibilităţii acestora de a vinde producţia.

'A fost un an mai deosebit în 2020 pentru agricultura românească. De ce? Pe lângă evoluţia pandemiei care a marcat agricultura şi industria alimentară românească, chiar dacă activitatea în sector nu s-a oprit niciodată trebuie să recunoaştem că închizându-se HORECA sau alte activităţi care erau direct legate cu agricultura şi industria alimentară, pe parcursul anului au apărut probleme şi pierderi în acest sector, dar am încercat să le compensăm în limitele bugetului pe care îl aveam la dispoziţie şi cu ajutorul fondurilor europene', a declarat în urmă cu câteva zile ministrul de resort, Adrian Oros.

Printre primele măsuri luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după intrarea României în 'lockdown', au fost monitorizarea preţurilor la raft pentru principalele produse alimentare de bază precum şi a stocurilor de alimente şi a inputurilor agenţilor economici, pentru a evita o eventuală criză alimentară.

Autorităţile au dat asigurări în repetate rânduri că România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele 'verzi' de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează.

La acea vreme, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială.

În ciuda asigurărilor că nu va exista niciun pericol legat de lipsa alimentelor de pe piaţa românească, Guvernul decide pe 10 aprilie suspendarea exporturilor de cereale spre alte destinaţii decât UE, după ce s-a constatat că în luna martie s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale.

Măsura se dorea a fi una prin care să se poată asigura necesarul de grâu pentru consumul intern până la viitoarea recoltă şi prin care siguranţa alimentară a României să nu fie afectată.

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole au susţinut că suspendarea exporturilor de cereale a adus comercianţilor de produse agricole şi fermierilor români pierderi de sute de mii de euro, dar mai ales o scădere a credibilităţii ţării pe piaţă externă.

Chiar dacă o săptămână mai târziu autorităţile au ridicat interdicţia, măsura a produs însă efecte în lanţ pe piaţă, provocând o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care România era singura ţară din blocul comunitar care luase o astfel de decizie.

Tot în contextul pandemiei, pentru a ajuta sectorul în astfel de vremuri, MADR a demarat crearea unei platforme de comunicare cu mediul asociativ, dar şi a unei platforme online dedicată micilor producători de legume (www.rndr.ro/legume).

De asemenea, pentru eficientizare şi respectarea condiţiilor de siguranţă s-a decis depunerea online a cererilor de plată şi a fost adoptat cadrul legislativ pentru aplicarea de scheme conforme Cadrului temporar UE de sprijinire a economiei în contextul pandemiei, respectiv scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţilor crescătorilor din sectoarele suin, avicol şi bovin.

Nu în ultimul rând, a fost implementată o nouă măsură în cadrul PNDR 2014-2020 - Măsura 21 - Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, fiind aprobată şi Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, cu un buget alocat de 59,5 milioane de lei.

Ministerul Agriculturii a continuat sprijinirea financiară a fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin acordarea de forme de sprijin conforme cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, având ca sursă fondurile europene şi bugetul naţional, fiind introduse faţă de anul 2019 şi noi programe care să contribuie la sustenabilitatea economică a fermelor, prin creşterea veniturilor fermierilor, îmbunătăţirea potenţialului de producţie, atât cantitativ, cât şi calitativ, precum şi creşterea gradului de valorificare a producţiei.

Aproape 2,4 milioane de hectare cu culturi agricole 'arse' de secetă

Din păcate, seceta extremă din acest an a făcut ravagii pe zone agricole extinse din ţară, iar prognozele Departamentului american al Agriculturii (USDA) şi cele ale Comisiei Europene privind producţia şi exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, începând cu luna mai, mai ales pentru zona Mării Negre.

Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse, fiind consemnate pagube pe circa 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate.

Un prim efect al condiţiilor meteo nefavorabile a fost scăderea drastică a producţiilor, atât în sectorul vegetal în mod direct, cât şi în cel zootehnic, însă autorităţile au dat tot timpul asigurări că necesarul intern pentru consumul uman şi cel industrial este acoperit fără a se crea situaţii conjuncturale de presiune pe piaţă.

Datele oficiale anunţate de Ministerul Agriculturii arată că peste 1,18 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă, culturi înfiinţate în toamna anului trecut, au fost distruse de secetă şi peste 1,21 milioane de hectare cu porumb şi floarea soarelui, din culturile principale însămânţate în primăvară.

Fermierii români, foarte vulnerabili în faţa fenomenelor meteo extreme, au înregistrat pagube serioase în anul agricol 2019/2020, susţinând că este cel mai greu din ultimii 50 de ani. Aceştia au solicitat ajutorul autorităţilor pentru a depăşi greutăţile şi chiar pentru a evita falimentul.

Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor înregistrate la culturile însămânţate în toamna trecută, dar a promis şi alte despăgubiri pentru culturile din primăvară, respectiv pentru porumb şi floarea soarelui. Însă, în opinia fermierilor, măsurile au fost insuficiente.

De aceea, ei au solicitat declararea stării de calamitate în agricultură şi amânarea ratelor pe care le au la bănci, măsuri care au destabilizat relaţiile dintre ei şi traderi, două categorii care trebuie să funcţioneze împreună pe piaţa cerealelor.

În data de 15 septembrie, Ministerul Agriculturii lansa în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind declararea stării de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică. Documentul preciza că, odată cu declararea stării de calamitate în anumite localităţi sau judeţe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancţionaţi sau chiar executaţi silit pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale faţă de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

După apariţia acestui proiect pe site-ul MADR, Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) a susţinut că declararea stării de calamitate ar produce riscuri imense în sectorul agricol, fiind vorba, în primul rând, de încălcarea unor principii de bază economice şi de afectarea întregului lanţ comercial din agricultura României.

În opinia traderilor, statul trebuie să respecte principiul de bază al neintervenţiei în relaţiile bilaterale, în speţă derularea contractelor comerciale. Alegând să transmită paguba unui membru al lanţului către ceilalţi membri, statul îndeamnă la încălcarea disciplinei contractuale, 'disciplină clădită în zeci de ani şi care a stat la baza dezvoltării agriculturii româneşti'.

La capitolul pierderi, reprezentanţii traderilor susţineau că acestea sunt 'enorme şi greu de cuantificat', pentru că includ diferenţe de preţ la multe produse, cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui, dar pot fi chiar şi de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare comerciant în parte.

De cealaltă parte a baricadei, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte cele mai importante asociaţii agricole, a solicitat premierului Ludovic Orban să dispună cât mai urgent măsurile legale care se impun, astfel încât OUG privind declararea stării de calamitate şi OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobată şi să înceapă să producă efectele aşteptate de toţi actorii implicaţi.

Aceştia au susţinut că fermierul din România este acela care îşi asumă toate riscurile şi, în ciuda solicitărilor întemeiate şi pertinente, de multe ori traderii şi comercianţii refuză să negocieze.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, avertiza că seceta prelungită din acest an va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, în condiţiile în care fermierii nu vor putea însămânţa, pentru că nu au resurse financiare.

El a pledat pentru declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce o gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

Producţia de cereale a României, în cădere liberă în 2020

După doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.

Dacă anul trecut producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.

Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz - 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică - 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz - 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Nici în ceea ce priveşte plantele oleaginoase situaţia nu a stat mai bine. Dacă în 2019, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone, România 'a bifat' cea mai mare producţie de floarea soarelui din Uniunea Europeană, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafaţă însămânţată uşor mai mică faţă de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha anul trecut), şi un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapiţă, reducerea nu a fost atât de drastică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone.

În schimb, producţia de porumb boabe a României a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totuşi o cantitate suficientă cât să acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

Nici sectorul zootehnic nu a stat mai bine în 2020, cele mai recente date ale MADR valabile în perioada ianuarie-octombrie 2020 arată că efectivele de animale au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 1,42% la bovine, cu 1,26% la ovine/caprine, cu 3,99% la suine, 14,66% la păsări şi 0,90% la familiile de albine.

În perioada analizată, producţiile de carne au scăzut la bovine şi la păsări, cu 16,09% respectiv cu 3,42%, dar au crescut la suine cu 3,78% şi la ovine/caprine cu 0,47%. Şi producţiile de miere şi de ouă au înregistrat un avans cu 18,95%, respectiv 0,96%, în primele 10 luni din acest an, însă producţia de lapte a scăzut cu 0,87%.

Sursa: agerpres

Foto: pixabay