De ce sunt necesare perdele forestiere

Necesitatea perdelelor de protecție a fost adusă în atenția publică pentru prima oară în anul 1860 de către Ion Ionescu de la Brad, care a realizat primele plantații pentru ″adumbriri contra vântului″. Primele propuneri pentru executarea unor perdele de protecție aparțin lui B. Pizu.

În anul 1881, în „Revista Pădurilor”, acesta propunea instalarea a 56 fâșii de pădure, de la Dunăre la Podgorii, undeva în zona Bărăganului și a sudului Moldovei.

Fâșiile de pădure urmau să fie amplasate la o distanță de circa 20 km între ele. Numeroși proprietari de moșii au trecut la punerea în practică a acestor proiecte.
Rezultatele pozitive n-au întârziat să apară.

Cel mai bine s-au văzut în cazul secetei din 1946, anul cel mai secetos din secolul al XX-lea, când la adăpostul perdelelor s-a obținut un spor de recoltă de 300% față de câmpul neprotejat.

Perdelele au avut efect pozitiv și în anul 1947, când în Dobrogea grâul a degerat în întregime în câmpurile neprotejate, dar s-au obținut 600 kg/ha la adăpostul perdelelor.

Ca urmare s-a demarat o acțiune de mari proporții pentru crearea rețelei de perdele din Dobrogea.

Lucrările s-au desfășurat în perioada 1950 -1961. Rețeaua a ocupat o suprafață de cca.3 000 ha, protejând o suprafață de aprox. 1 000 000 ha.

În 1962, s-a hotărât tăierea tuturor litierelor aflate pe terenurile agricole.

În mod concret, perdelele forestiere asigură protecția căilor de comunicații de troienire, oprind zăpada dusă de vânt să ajungă pe șosele.

În zonele agricole ele protejează culturile față de vânturile puternice, mențin umiditatea în zonele adiacente, asigură o mai mare biodiversitate și acționează ca un factor suplimentar de reducere a poluării cu nutrienți.

Eventualele cantități prea mari de azot sunt preluate de vegetația forestieră, care are rădăcinile mai profunde decât ale cerealelor sau legumelor și metabolizate, astfel încât nu mai ajung în pânza freatică.

Acestea sunt doar câteva dintre multiplele benefii ce le pot avea perdelele forestiere.

Sursa: Viorel Grosu

Foto: pixabay.com