Doar 7% din terenul arabil din România este irigat
Ca urmare a unor estimări ce arată că până în anul 2030 jumătate din bazinele hidrografice ale Europei ar putea suferi din cauza deficitului de apă, în luna decembrie 2019, ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat un acord provizoriu cu Parlamentul European referitor la reutilizarea apei pentru irigații agricole.
25 Ianuarie 2020, 12:29
Acesta a fost primul pas către aprobarea finală a regulamentului privind refolosirea apelor uzate epurate pentru irigații agricole, cu respectarea unor condiții care să garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.
Conform acestui acord, statele membre pot decide să folosească apele recuperate și în alte scopuri, în activități industriale sau legate de agrement și de mediu.
De asemenea, pot decide dacă utilizează apele recuperate pentru irigații agricole pe întreg teritoriu sau doar în anumite zone. Există, în prezent, mai multe state membre UE cu experiență în folosirea apelor recuperate în diferite scopuri, inclusiv pentru irigații agricole.
Irigarea în agricultură reprezintă aproximativ jumătate din apa utilizată anual în Europa.
Consumul de apă pentru gospodării și întreprinderile mici reprezintă aproximativ un sfert din apa dulce utilizată.
Producția de energie, unde apa este utilizată, de exemplu, pentru răcirea centralelor electrice, și serviciile (hoteluri și restaurante) consumă 13% și, respectiv, 9%. Majoritatea zonelor agricole irigate se află în regiunile sudice ale Uniunii Europene, în special în Spania și Italia, însă există zone echipate pentru irigare și în alte țări, în special în Olanda.
Cea mai mare parte a captării apei dulci este destinată utilizării agricole în țări precum Grecia, Spania și Cipru, conform unui studiu al Uniunii Europene.
În România, anul trecut, 1,4 milioane de hectare de teren erau irigabile, conform informațiilor oficiale, dintr-o suprafață agricolă de aproximativ 14,6 milioane hectare (9,5 milioane hectare teren arabil), însă irigate efectiv au fost doar 660.000 hectare, până în luna septembrie, în principal, din cauza lipsei sistemelor secundare de irigații, potrivit reprezentanților Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
Parlamentul European informează că pentru garantarea siguranței culturilor, noile norme prevăd standardele minime de calitate pentru apa recuperată, monitorizarea frecventă și obligația operatorilor de stații de epurare să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor, iar autoritățile din statele membre vor trebui să emită permise pentru stațiile de epurare și vor verifica dacă normele sunt conforme.
Dacă regulamentul va fi aprobat de Parlamentul European, noile norme se aplică după trei ani de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.
Sursa: Viorel Grosu
Foto: pixabay.com
