Peste 300 de cultivatori de cartof au participat la Conferinţa Naţională a Cartofului
Cea de-a VI-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cartofului organizată la Poiana Braşov de către Centrul pentru Management Agricol, Federaţia Naţională Cartoful (FNCR) şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Braşov (INCDCSZ), a reunit peste 300 dintre cei mai performaţi cultivatori de cartof din România, alături de reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, experţi şi specialişti din domeniul culturilor de cartof, pentru o analiză obiectivă a celor mai noi tendinţele din piaţa cartofului la nivel naţional şi european, a tehnologiilor inovatoare, cât şi a celor mai recente cercetări ştiinţifice.
28 Februarie 2020, 16:42
În deschiderea conferinţei, Romulus Oprea, preşedintele FNCR, a trasmis tuturor factorilor de decizie semnalul de alarmă al cultivatorilor de cartof din România, acela de a nu lăsa cartoful românesc să dispară, producţia la nivel naţional fiind sub 40% din nevoia reală.
Au mai fost prezenţi : Viorel Morărescu, Director General, Direcţia Generală Industrie Alimentară din cadrul MADR, Monica Hermeziu, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Braşov, Prof. Univ. Dr. Inginer Agronom Valeriu Tabără, Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS).
"La nivel de Federaţie încercăm să atragem atenţia în permanenţă Ministerului Agriculturii, pentru că noi, fermierii, ne aflăm în derivă, cultura cartofului se află în derivă, şi ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte.
Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă,"ť a declarat Romulus Oprea, Preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful (FNCR).
"Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm şi nu am primit niciun răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice şi sperăm ca acest lucru să devină realitate.
Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă şi cartoful de sămânţă, o să avem mari probleme pe termen mediu şi lung. Am cerut stoparea concurenţei neloiale şi a importurilor, cultura de cartof fiind una pretenţioasă, cu aşteptare lungă şi valorificare nesigură.
Am rugat, în regim de urgenţă, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanţuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piaţă," a declarat Aurel Tănase, Preşedintele OIPA Legume-Fructe.
"Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România: suprafeţele cultivate cu cartof de consum şi de sămânţă sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative.
Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în ţară şi creează probleme de biosecuritate la nivel naţional (diverse boli cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă din cinci ani agricoli producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere,"ť a precizat Ioan Moroianu, Director Executiv, FNCR.
Plecând de la premisa că evenimentul, devenit unul tradiţional, asigură o platforma de discuţie solidă, care dă speraţă şi consistenţă pentru toţi cultivatorii de cartof din România, Sorin Chiru, Directorul Institului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Braşov a propus "monitorizarea mai corectă şi atentă a suprafeţelor cultivate, ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021 - 2027."
Totodată, a reafirmat nevoia de finanţare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive.
Conform datelor APIA, în România, în ultimii şase ani, suprafaţa cultivată cu cartof s-a înjumătăţit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 27.000 de hectare în 2019.
Sursa: rador
Foto: pixabay.com
