-

România ar putea fonduri pentru investiţii în zonele industriale afectate de trecerea la economia verde

România ar putea primi, în următorul exerciţiu financiar european, 750 de milioane de euro pentru investiţii în zonele industriale afectate de trecerea la economia verde, a declarat raportorul Parlamentului European pentru finanţarea Green Deal, Siegfried Mureşan.

El a explicat că fondurile trebuie concentrate pe dezvoltare economică şi nu pe măsuri sociale, pentru ca muncitorii din regiunile respective să poată avea noi locuri de muncă în domeniul energiilor regenerabile şi în industria verde.

Siegfried Mureşan: Primul pilon al acestui mecanism se numeşte "Fondul tranziţiei juste", va conţine 7,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile, bani suplimentari. Aceşti bani vor fi alocaţi după cum urmează: cel mai mult Polonia - două miliarde de euro, fiindcă Polonia produce peste 75% din energia sa electrică din terocentrale pe cărbune; pe locul doi Germania - 800 de milioane de euro, care de asemenea, are mult minerit, iar pe locul trei România - 750 de milioane de euro.

Banii vor merge în principal în dezvoltare economică.

Sursa: Radio Romania Actualitati

Foto: pixabay.com

Articole înrudite

  • Fermierii din zona montană pot solicita fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Platforma de consiliere în materie de investiții trimite proiecte în valoare de 34 de miliarde de euro

    Peste 150 de proiecte în valoare de 34 de miliarde de euro au solicitat finanțare din partea BEI, adăugându-se astfel seriei tot mai mari de proiecte cu potențial investițional.

  • Bani europeni pentru IMM-urile din 18 județe

    Începând din 4 mai și până pe data de 4 iunie 2020, ora 12.00, este deschisă o sesiune de depunere a proiectelor de finanțare nerambursabilă din fonduri europene destinate IMM-urilor din 18 județe ale țării, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) Măsura 2.2-IMM.

  • Măsuri pentru protejarea beneficiarilor de fonduri europene derulate prin PNDR

    Ministerul Agriculturii asigură beneficiarii măsurilor PNDR de întreprinderea tuturor demersurilor legale și procedurale necesare în vederea reducerii riscurilor care pot apărea în implementarea proiectelor și angajamentelor asumate pentru evitarea răspândirii riscului de contaminare cu virusul COVID-19.