Ioan-Aurel Pop: Cuza rămâne o figură luminoasă a istoriei noastre

Tot el a făcut cele mai multe reforme şi a deschis modernizarea României, accelerând sincronizarea sa cu civilizaţia europeană, a afirmat acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, la sesiunea aniversară 'Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere'.

'Multă lume discută astăzi despre unirea noastră de la 1859 şi ia în calcul, drept cauze ale ei, Revoluţia de la 1848 sau consideră că motivul declanşator ar fi fost Războiul Crimeei din 1853-1856, înfrângerea Rusiei, Congresul de pace de la Paris. Toate acestea sunt demne de luat în seamă, dar multă lume uită subiectul chestiunii, adică acest popor şi naţiunea română. La 1856-1858, chiar dacă unele din marile puteri, în frunte cu Franţa, voiau unirea Moldovei şi Ţării Româneşti, nu neapărat de dragul românilor, şi cu toate că prin adunările ad-hoc românii s-au pronunţat ferm cu mijloacele democraţiei de atunci pentru unire, Conferinţa de la Paris a dat problemei româneşti o soluţie parţială: formarea unei uniuni cu numele de Principatele Unite ale Ţării Româneşti şi Moldovei, cu doi principi, două guverne, două adunări legislative, două capitale, cu majoritatea instituţiilor dublate şi paralele. Aici trebuia să se oprească realitatea românească a timpului în ciuda voinţei naţionale, adică a voinţei românilor de a se uni pe deplin. Şi, totuşi, atunci nu a fost cum au vrut stăpânii Europei, fiindcă la scurtă vreme după adoptarea Convenţiei de la Paris din 1858, românii aveau un principe, nu doi, iar apoi, prin grija acestui principe vizionar, aveau un guvern, o adunare legiuitoare, o capitală, o armată etc. Primul pas care a ajutat ceilalţi paşi a fost dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, deopotrivă la Iaşi şi la Bucureşti', a declarat Ioan-Aurel Pop.

Acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, a amintit că se împlinesc două secole de când Alexandru Ioan Cuza a marcat istoria ţării.

'Alexandru Ioan Cuza rămâne în memoria colectivă a tuturor românilor ca un model în comportament, el fiind unul dintre marii făuritori ai României. Ştergerea hotarului de la Milcov a fost primul pas în procesul unificării din perioada modernă care avea să fie desăvârşit la 1 decembrie 1918. (...) Cuza a fost primul şef de stat al noii Românii. (...) Cuza a fost un dibaci şi un îndrăzneţ arhitect al României noi', a subliniat, la rândul său, Dan Berindei.

Bogdan Cuza, descendent al familiei domnitorului, a evocat înfiinţarea Academiei Române de către Alexandru Ioan Cuza.

'Se scurseseră mai bine de 152 de ani de la constituirea celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării, aducându-se un meritat elogiu domnitorului Alexandru Ioan Cuza, acestui nemuritor dispărut trupeşte, dar rămas viu în istoria neamului şi în istoria românilor, cel care încă din primii ani ai domniei sale avea să înceapă, prin George Simion şi Ioan Ghica, demersurile constituirii Societăţii Academice Române, devenită după 1 aprilie 1866 Academia Română', a spus Bogdan Cuza.

AGERPRES

Foto: Pixabay