Ascultă Radio Antena Satelor Live

Porecla - un mijloc de cunoaştere în lumea satului năsăudean

În orice comunitate sătească, oamenii sunt permanent în relaţii directe unii cu alţii, îşi cunosc foarte bine genealogia, calităţile şi defectele, obiceiurile, metehnele, ticurile sau apucăturile.

Porecla - un mijloc de cunoaştere în lumea satului năsăudean

02 Mai 2019, 11:52

Cum e şi firesc, oamenii îşi atribuie diverse apelative care scot în evidenţă anumite trăsături, fiind catalogaţi prin diverse porecle.

Pe Valea Someşului, în Ţara Năsăudului, multe porecle sunt legate de însuşirile şi defecte fizice sau morale: Ştiopu sau Ştioapa, Mutu, Lungu, Cracu, dar şi de agilitatea, adică cei care ştiu să se învârtă, descurcăreţii, cum ar fi: Sfârnarul.

Sub aspect zeflemitor este folosită porecla de ,,Bogatu’’ care nu are nicidecum acest sens.

De asemenea, în satele năsăudene există câteva porecle care provin de la numele unor animale: a Lupului, a Ursului, a Leului ,a Ţapului, a Mâţocului, a Hulpii, ascunzând trăsăturile caracteristice ale animalelor respective: lacom şi crud ca lupul, greoi în mişcări ca ursul ori şiret ca vulpea.

Şi aspectul profesional şi-a lăsat amprenta în lumea satului năsăudean. Sunt cunoscute poreclele: a Fierarului, a Morarului, a Dăscăliţei, a Popei, a Boldaşului, a Fătului.

Nici poreclele cu caracter religios nu sunt evitate: Pocăitul ori Sătana.

Totuşi cele mai multe porecle derivă din numele defamilie sau de botez: Bambu, Liuchi, Cozma, Brica, Ţânca, Bucioaia, Ciricoaia.

Diminutivele completează sfera ridiculizării unor trăsături fizice ale oamenilor, numai că aceasta este mai blândă, mai apropiată de suflet cum ar fi de exemplu: Mâţâţălu, Botăşălu, Negruţa, Biluţa, Pâţâloaia, Botoaia.

Este firesc ca aceste porecle să aibă şi alte nuanţe, multe dintre ele cu o corespondenţă foarte îndepărtată: Gioga, Becea, Ciuciuş, Cârţa, Prăjânca, Toaca, Hârza.

Multe sate din jurul Năsăudului sunt cunoscute din cele mai străvechi timpuri după "ciufulitură", adică poreclele sunt general valabile pentru o întreagă aşezare rurală.

Măierenii sunt cunoscuţi ca fiind ,,coţobrei’’ fiindcă e satul cu cei mai mulţi copii din ţară şi, de forma lor sunt oameni mai mărunţi, nu foarte voinici, însă harnici cum nu sunt alţii.

Locuitorii comunei Şanţ sunt denumiţi ,,frijeţi napcii voi şănţeni’’ pentru că, sat de munte, alte bucate nu se fac datorită reliefului montan, decât cartofii.

Cei din Prislop, actualul cartier al Năsăudului denumit ,,LiviuRebreanu", sunt cunoscuţi ca fiind ,,fansularii prislopeni’’. Se pare că aceştia aduceau la târgul săptămânal din Năsăud spre vânzare legume.

Cele mai multe fasole, după cum reiese din poreclă. Rebrenii şi părvenii sunt denumiţi ,,guşalăii de rebreni’’ pentru că sunt oameni mai voinici, şi ,,răşinarii de părveni’’ pentru că, sat de munte fiind cu multe păduri, părvenii veneau la târg cu cherestea pentru construcţii. Şi cei din Mocod au o poreclă, anume aceea de ,,hurlupcii de mocodeni’’ .

Ei sunt numiţi aşa pentru că nu lasă nici măcar un metru pătrat de teren nesăpat şi neproductiv. Sapă chiar şi răzvoarele pentru a pune cine ştie ce porumb ori cartofi în pământ.

Motivul apariţiei poreclelor poate fi căutat în faptul că poporul român s-a născut cu simţul umorului pe care şi la manifestat şi îl manifestă în toate împrejurările. În al doilea rând acest lucru este reclamat de necesitatea stringentă de a deosebi indivizii cu acelaşi nume şi prenume.

Chiar dacă la început porecla poate fi privită ca o atitudine duşmănoasă, treptat ea este acceptată şi va rămâne moştenire altor generaţii graţie personalităţii acesteia în mediul sătesc.

Un material consistent pe această temă a ,,poreclelor" a realizat profesorul Mircea Daroşi în anul 2004, inspirat fiind de o viaţă de om trăită în mijlocul sătenilor.

Sunt sigur că peste ani şi ani scrierile profesorului Daroşi vor fi o sursă de inspiraţie pentru generaţiile ce vor veni aşa cum este şi pentru mine, autorul acestui text cu preluări din materialul ,,Porecla, un mijloc de cunoaştere a vieţii satului" .

Autor: Viorel Grosu

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Interviuri si reportaje 24 Februarie 2023, 20:20

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”

Vineri, 24 ianuarie, la ora 13:00 va avea loc lansarea catalogului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea...

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2023, 20:56

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile, adoptată recent de Rada Supremă.

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Interviuri si reportaje 30 Decembrie 2022, 17:55

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”

La Comănești, se adună din nou cetele de urși, pe 30 decembrie, într-un festival-concurs cum altul nu există!

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Crăciun muscelean
Interviuri si reportaje 25 Decembrie 2022, 18:45

Crăciun muscelean

Bună dimineaţa la Moş Crăciun! Am bătut în poartă la tanti Tuţa Mazăre o dată cu fătucile care colindau… “Sub foiţa fagului,/...

Crăciun muscelean
Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun
Interviuri si reportaje 04 Decembrie 2022, 17:55

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun

Iarna s-a lăsat “cum se cuvine” peste defileul Lăpuşului, ca şi peste întreg Maramureşul. Sunt ultimele zile ale Postului cel...

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun
Este posibil ca în perioada următoare să depăşim şi 50.000 de cazuri de COVID zilnic
Interviuri si reportaje 08 Februarie 2022, 05:53

Este posibil ca în perioada următoare să depăşim şi 50.000 de cazuri de COVID zilnic

Numărul infectărilor cu SARS-CoV 2 va continua să crească şi este posibil ca în perioada următoare să depăşim şi 50.000 de...

Este posibil ca în perioada următoare să depăşim şi 50.000 de cazuri de COVID zilnic
Varianta Omicron se răspândeşte rapid
Interviuri si reportaje 27 Ianuarie 2022, 06:44

Varianta Omicron se răspândeşte rapid

Rapiditatea cu care se răspândeşte varianta Omicron a SarsCov2 impune respectarea cu stricteţe a măsurilor de prevenţie...

Varianta Omicron se răspândeşte rapid
Protecţia după booster faţă de infecţia cu Omicron creşte la 60%
Interviuri si reportaje 21 Ianuarie 2022, 20:50

Protecţia după booster faţă de infecţia cu Omicron creşte la 60%

Protecţia după booster faţă de infecţia cu Omicron creşte la 60%, iar faţă de cazuri severe, cu până la 90%.

Protecţia după booster faţă de infecţia cu Omicron creşte la 60%