Evenimente dedicate aniversării Zilei Olteniei

Reprezentanţii Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, unul dintre partenerii evenimentului, au anunţat luni că va fi prezentat cu această ocazie şi catalogul 'Comorile Olteniei de sub munte' realizat sub egida Ministerului Familie, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în cadrul programului naţional Romania Student Tour, prin care se urmăreşte redescoperirea şi promovarea valorilor şi patrimoniului natural şi cultural din ţara noastră, noteaza Agerpres.

De asemenea, Ansamblul 'Rapsodia Vâlceană' al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea va susţine un concert de muzică populară, iar specialiştii Muzeului Judeţean 'Aurelian Sacerdoţeanu' vor vorbi despre istoria comunităţilor din această zonă.

Zona Olteniei de sub munte este una dintre cele mai frumoase din România, cu rezervaţii naturale deosebite (muzeul Trovanţilor din Costeşti), trasee montane şi chei spectaculoase, precum şi schituri şi biserici vechi care sunt adevărate monumente istorice şi de arhitectură (mănăstirea Hurezi, mănăstirea Bistriţa, mănăstirea Arnota). Tot aici se află şi Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, cel mai mic din ţară şi aspirant la obţinerea statutului de geoparc UNESCO.

Evenimentul va avea loc vineri, de la ora 17.00, la Teatrul 'Anton Pann' din Râmnicu Vâlcea, în organizarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea.

Ziua Olteniei, marcată pe 21 martie, când Tudor Vladimirescu intra, în anul 1821, cu pandurii în inima Bucureştiului, este sărbătorită în această săptămână la Craiova cu expoziţii de pictură, fotografie, documente şi spectacol de tradiţii, organizate de primăria municipiului în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj.

Astfel, la Muzeul de Artă - Centrul Constantin Brâncuşi, se deschide, marţi, la orele 17.00, expoziţia 'Craiova de altădată' care cuprinde imagini cu atmosfera oraşului în perioada Belle Epoque şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, cu Parcul 'Nicolae Romanescu' - de la construcţie şi până în prezent, dar şi imagini citadine, de epocă cu Palatul de Justiţie, Piaţa Nouă, Calea Unirii sau Banca Comerţului. Expoziţia rămâne deschisă publicului până duminică, 26 martie 2023.

Şi Biblioteca Judeţeană 'Alexandru şi Aristia Aman' marchează Ziua Olteniei, marţi, printr-o serie de manifestări culturale: Expoziţie Album 'Parc Bibesco', la Centrul 'Constantin Brâncuşi', disponibilă de marţi până duminică, 26 martie 2023 şi Jocul 'Treasure Hunt: Oltenia', la sediul instituţiei, în intervalul orar 10.00 - 14.00.

Expoziţia Album 'Parc Bibesco' cuprinde 46 de planşe cu imagini ce surprind etapele construirii Parcului 'Romanescu' cunoscut de a lungul timpului şi sub numele de Parcul 'Bibescu', Parcul Independenţei sau Parcul Poporului, construit se află pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia şi grădina familiei Bibescu.

'Construcţia parcului a început în anul 1897 şi a fost inaugurată în anul 1903, în prezenţa Regelui Carol. Edouard Redont a prezentat proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris (1900), unde a fost premiat cu Medalia de Aur. Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere, în care se regăsesc fragmente din tablourile impresioniştilor francezi din secolele XVII-XIX, cât şi ale pictorilor olandezi. În expoziţie se vor regăsi, alături de Albumul 'Parc Bibesco', lucrările Arhivele Olteniei, 1922, 1931, Dare de seamă către Consiliul Comunal al Craiovei, Craiova, 1902', susţin reprezentanţii bibliotecii într-un comunicat de presă.

Jocul 'Treasure Hunt: Oltenia' care se va desfăşura marţi, în intervalul orar 10.00 - 14.00, la sediul Bibliotecii Judeţene 'Alexandru şi Aristia Aman', este un joc ce se va desfăşura pe un traseu prestabilit, în curtea şi în spaţiile din interiorul bibliotecii constă în găsirea unor indicii, rezolvarea unor ghicitori şi descoperirea comorii finale de către concurenţi. 'Această vânătoare este, de fapt, un tur al bibliotecii, în timpul căruia participantul va descoperi informaţii interesante şi mai puţin cunoscute despre Oltenia şi despre olteni. Prin intermediul acestui joc, copiii învaţă să se orienteze în spaţiu, să urmeze anumite indicii pentru a ajunge unde doresc, să folosească informaţiile şi, nu în ultimul rând, să se distreze acumulând cunoştinţe noi', se menţionează în comunicatul Bibliotecii 'Aman'.

Iubitorii tradiţiilor şi ai folclorului oltenesc sunt aşteptaţi marţi, 21 martie 2022, în Centrul Vechi - Piaţa Fraţii Buzeşti, între orele 18.30 - 21.30, pentru a urmări live, în cadrul spectacolului de tradiţii 'N-auzirăţi de-un oltean', interpreţi cunoscuţi din regiune, precum Niculina Stoican, Steliana Sima, Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Gheorghiţa Nicolae, Nuţi Tapotă Lătăreţu, Irina Zoican, Filuţa Bogdan, Rodica Mitran, Marian Medregoniu şi mulţi alţii, cu participarea artiştilor de la Pandurii Vladimirescului din Mehedinţi, acompaniaţi de Orchestra Lăutarii Mehedinţiului (Dr. Tr. Severin) şi Corpul de balet al Ansamblului Folcloric 'Maria Tănase'.

De asemenea, la Muzeul de Artă - Sala Oglinzilor, se va deschide joi, 23 martie, de la orele 16.00, expoziţia 'Doamne din Craiova - Tipare ale feminităţii în secolul al XIX - lea', ce va readucă în atenţia publicului imaginile câtorva dintre femeile care, din poziţia privilegiată oferită de nume, avere, sau talent, au contribuit prin acţiuni caritabile, la bunăstarea comunităţii: Aristia Aman, Areti Fotino, Elena Dumba, Polina Vorvoreanu sau Elena Teodorini.

Tot de Ziua Olteniei vor fi prezentate şi unele creaţii ale artiştilor olteni contemporani de la Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Craiova, creaţii reunite sub denumirea '7 Stări' care vor putea fi admirate la Centrul Constantin Brâncuşi de marţi, 21 martie, ora 17.00 şi până duminică, 26 martie 2023.

Ziua Olteniei, sărbătorită anual la 21 martie, a fost instituită prin Legea nr. 65/2017 pentru a aminti bogatul trecut istoric al acestei regiuni, precum momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. 'Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei', se arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.

Regiunea Oltenia este situată în sud-vestul României şi are o suprafaţă de 29.212 km pătraţi, cuprinzând cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, fiind mărginită, la nord, de Munţii Carpaţi şi, la sud, de Dunăre, iar relieful este echilibrat, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri.

Patrimoniul cultural al Olteniei reflectă istoria acestei regiuni de-a lungul a două milenii de existenţă. Un exemplu în acest sens este podul de peste Dunăre, construit de celebrul arhitect al antichităţii, Apolodor din Damasc, la ordinul împăratului Traian, ale cărui ruine pot fi încă văzute pe ambele maluri ale Dunării. În vecinătate, pe malul de nord al Dunării, se află instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană. Totodată, în judeţul Vâlcea, se află vestigii precum Buridava Romana şi castrul Arutela, situat pe malul Oltului, în imediata apropiere a Mănăstirii Cozia, construit din piatră în timpul împăratului roman Hadrian.

Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite, dintre care amintim Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn sau Tismana.

În toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee, printre care Muzeul de Artă din Craiova, Centrul Cultural Brâncuşi, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Olt, din Slatina, Muzeul Judeţean Vâlcea, Muzeul de artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, Muzeul Judeţean Gorj din Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii - operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Viaţa cultural-artistică a regiunii este susţinută şi de numărul mare al teatrelor şi ansamblurilor artistice din cele cinci judeţe.

Teatrul Naţional 'Marin Sorescu' din Craiova, cu o istorie de peste 170 de ani, premiat de-a lungul timpului pe toate meridianele lumii, este prezent în rândul marilor teatre internaţionale, alături de care a participat la cele mai importante festivaluri, după cum indică site-ul https://tncms.ro/.

Biblioteca Judeţeană 'Alexandru şi Aristia Aman' din Craiova găzduieşte diverse expoziţii omagiale, lansări de carte şi organizează activităţi menite să încurajeze şi să promoveze lectura. În toamna anului 2013, academicianul Dinu C. Giurescu (1927-2018) a donat Bibliotecii Judeţene 'Alexandru şi Aristia Aman' biblioteca personală, constând în cărţi, manuscrise, obiecte de mobilier, documente de o valoare culturală deosebită.

Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără marele artist Constantin Brâncuşi, dramaturgul Eugen Ionescu, omul politic Nicolae Titulescu, pictorii Theodor Aman, Corneliu Baba, scriitorul Marin Sorescu, poetul Alexandru Macedonski, astronomul Nicolae Coculescu, inventatorii George (Gogu) Constantinescu (Teoria Sonicităţii), Petrache Poenaru (a brevetat primul toc rezervor din lume), Ştefan Odobleja (precursorul mondial al ciberneticii), academicienii Sabba Ştefănescu şi Ştefan-Marius Milcu, regizorul Silviu Purcărete, actorul Amza Pellea ş.a.

De asemenea, în Oltenia a fost bine conservată tradiţia, multe dintre obiceiurile străvechi păstrându-se şi în zilele noastre. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Oraşul Horezu din judeţul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic şi vechi centru de ceramică populară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative (străchini şi farfurii smălţuite, de culoarea fildeşului, cu motive zoomorfe - renumit fiind 'Cocoşul de Horezu'), după cum indică ''Enciclopedia Geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Foto: wikipedia.org