
Propolisul, aliat în lupta împotriva cancerului
Cu mii de ani in urma, civilizatiile antice foloseau propolisul pentru proprietatile sale medicinale. Grecii il utilizau pentru tratarea abceselor, asirienii il puneau pe rani si tumori pentru a lupta cu infectiile si a ajuta procesul de vindecare, iar egiptenii foloseau propolis pentru a imbalsama mumiile.
Atenție la mierea falsificată!
Despre valoarea nutrițională și terapeutică a acestui aliment am auzit cu toții. Este important însă să consumăm produsul natural, așa cum este el recoltat din stupină, nu ‟îmbogățit″ cu diverse zaharuri sau te miri ce alte adaosuri.
Brânza medicinală nu are nevoie de reclamă!
Dacă vrei să cumperi „brânză medicinală”, atunci trebuie să te înscrii pe lista de așteptare. Obținută din laptele caprelor hrănite cu plante medicinale specifice solurilor sulfuroase și sărăturoase, acest produs alimentar și-a căpătat deja notorietatea.
Primăvara la stână: berbecii Suffolk sau țurcanele românești?
Fermierii din Transilvania mizează anul acesta pe berbecii de rasă Suffolk. Au început să importe tot mai mulți berbeci din Marea Britanie și Ungaria dintr-o anumită rasă de carne, pe care îi încrucișează cu cei românești – de regulă din rasele "Țigaia ruginie" sau "Țurcana românească".
Ferma cu lapte de leac
Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni să audă fermieri care se declară descurajaţi şi gata să renunţe la o astfel de activitate economică, pentru că profitul obţinut e mic sau lipseşte de tot. Este însă neobişnuit să auzi de cineva care are curajul să se apuce în zilele noastre de asemenea afacere şi care, pe lângă a face profit din ea, se gândeşte şi cum să aducă şi celor din jur un sprijin pentru sănătate. O astfel de idee pune în practică de trei ani câmpulungeanul Ioan Alboi Şandru: o fermă de capre.
Culturi de primăvară, în grădină: USTUROIUL
Bune premergătoare pentru usturoi sunt culturile fertilizate cu îngrăşăminte organice care lasă terenul curat de buruieni, cum ar fi ardeiul, tomatele, vinetele, varza, castraveţii, dovleceii, pepenii. Nu sunt bune premergătoare mazărea şi fasolea.
Culturi de primăvară, în grădină: SALATA
Bune premergătoare pentru cultura salatei sunt culturile prăşitoare care au fost îngrăşate în anul culturii cu gunoi de grajd şi lasă terenul curat de buruieni.
Pregătirea terenului
Pentru cultura salatei terenul trebuie să fie bine mărunţit şi nivelat. Înaintea executării arăturii de bază se înlătură toate resturile vegetale de la cultura anterioară şi se administrează gunoi de grajd (50-60 t/ha) superfosfat, (100 kg/ha) şi sare potasică (75 kg/ha). Odată cu fertilizarea se execută arătura de bază la 28-32 cm adâncime.
Turiștii din Vest, atrași de lupii și urșii din Carpați
Peste 5.000 de turiști germani sunt așeteptați anul acesta în România penru a vedea urșii și lupii ce trăiesc în pădurile țării noastre.
"Standul României la târgul de la Stuttgart a fost vizitat până acum de peste 150.000 de persoane, iar interesul cel mai mare a fost pentru Transilvania şi Delta Dunării, în mod special pentru turismul activ şi turismul în natură. Un segment care a suscitat interes în acest an este observarea de mamifere mari în natură, respectiv urs şi lup, programe pentru care există deja câteva mii de cereri concrete", a declarat Adina Secară, directorul Biroului de Informare şi Promovare Turistică a României în Germania.
Colecția de iarnă a fermierului Boțoman
Colecționar de costume populare, de icoane pe sticlă, de mobilier pictat, oale de lut, instrumentar țărănesc. care, căruțe și trăsuri - el este înainte de toate un colecționar de vise și de povești.
Am petrecut câteva zile de iarnă geroasă în casa inginerului Gheorghe Boțoman din satul Fântâna, județul Brașov. Aparent, un loc de odihnă, precum multe altele din sudul Transilvaniei. Însă, gazda mi-a părut a fi un om despre care reporterul trebuie, neapărat, să povestească.
România. Harta păstrătorilor de rost
Prin rost se înţelege mai puţin decât filosoficul sens al vieţii, cât poate bunul simţ şi utilitatea fiecărui gest, încărcătura de sens a fiecărui lucru, specifice ţăranilor români autentici, cei ce au învăţat de la bătrânii lor cum merge lumea şi de ce aşa şi nu altfel. Rost care se pierde, laolaltă cu tradiţiile înlocuite de evenimentele lumii moderne, grefate uşor nenatural pe traiul nostru cel de toate zilele, laolaltă cu rădăcinile pe care tot mai mulţi dintre noi şi le smulg din pământul pe care s-au născut şi le replantează pe cine ştie unde, în crevase de beton sau pe nisipuri străine.