Troițele României și Ținutul Momârlanilor: Patrimoniul spiritual promovat prin fotografie și suflet

Despre simbolistica, istoria și valoarea acestor cruci de lemn sau piatră s-a discutat în emisiunea Viața la Țară, într-un dialog emoționant cu Paul Bordaș, fondatorul programului național România Student TUR și coordonatorul concursului de fotografie Fotogeografica, invitatul realizatoarei Violeta Anghel.

Paul Bordaș este omul care, de peste două decenii, promovează patrimoniul cultural și natural românesc prin imagine, cercetare și educație. A realizat 16 albume foto-documentare reunite sub conceptul Țările Țării, surprinzând identitatea vizuală și spirituală a regiunilor istorice de la Maramureș și Vrancea până la Dobrogea sau Ținutul Pădurenilor.

Pe 10 aprilie, la Casa de Cultură a Studenților din București, va fi lansat volumul al XVII-lea, intitulat Ținutul Momârlanilor – Țara dintre Jiuri. Este o incursiune vizuală și culturală în spațiul profund și puțin cunoscut al Văii Jiului, populat de momârlani —oameni cu rădăcini milenare, care trăiesc la poalele Retezatului și ale Parângului, păstrători ai unui ritm aparte de viață și credință.

Evenimentul va include un vernisaj foto, proiecții video și un moment artistic susținut de tineri interpreți din zonă.

„Troița este o biserică în miniatură”, spunea istoricul Nicolae Iorga. Pentru Paul Bordaș, troițele sunt mai mult decât simple cruci: sunt repere, semne ale memoriei, borne ale sacrului. Le întâlnim în locuri-cheie: la răscruci, în fața caselor, la hotare, lângă fântâni sau în cimitire. Sunt legate de geografie, istorie, spiritualitate și tradiție, dar mai ales de sufletul românesc.

România este, probabil, una dintre țările europene cu cele mai multe troițe. Din lemn, piatră sau metal, poartă în sine povești de familie, jertfă, eroism, memorie colectivă. În Maramureș se numesc răstigniri, în Ținutul Pădurenilor rugi, în Oltenia de sub munte cruci, iar în Dobrogea se leagă de leacuri și legende.

În satul natal al lui Paul Bordaș, Chili (Valea Ursului, Neamț), o troiță din curtea bisericii poartă numele eroilor din Războiul de Independență, Primul Război Mondial și cel pentru Reîntregire. „Treceam pe lângă ea copil fiind, cu emoție. Era semn că acolo e mai mult decât piatră și fontă era memoria vie a satului”, povestește autorul.

În fiecare album, troițele sunt surprinse în lumini calde de seară sau zori, în plină natură ori lângă case vechi. „Pornim din teren, cu o idee. Dar în funcție de ce descoperim povești, oameni, peisaje ne adaptăm. Nimic nu e rigid. Totul se creează în dialog cu locul”, explică Bordaș.

Un exemplu impresionant: Crucea Albă de la Băile Herculane, ridicată, potrivit legendei, în memoria unui ofițer român căzut într-o ambuscadă în Primul Război Mondial. Sau troițele din Pădurea Craiului, unde localnicii îngropau morții cât mai aproape de locul nașterii.

Proiectul România Student TUR este mai mult decât o campanie fotografică. Este un manifest cultural și demers de educație identitară. Sub sloganul „Cine suntem și de ce vorbim românește”, aduce la lumină locuri și povești uitate, implicând tineri pasionați de fotografie, geografie, istorie și spiritualitate. Creează legături între generații și oferă un spațiu de reflecție asupra valorilor autentice.

Evenimentul din 10 aprilie marchează o nouă etapă în colecția Țările Țării. Ținutul Momârlanilor se alătură regiunilor deja documentate -Bucovina, Maramureș, Hațeg, Oltenia și propune o redescoperire a unei lumi arhaice, în care timpul pare să curgă altfel.

„România reală trăiește în aceste locuri. Troițele, crucile și oamenii ne reamintesc că, dincolo de modernitate, avem rădăcini. Iar a le cunoaște înseamnă a ști cine suntem”, a concluzionat Paul Bordaș.

Vernisajul albumului „Ținutul Momârlanilor – Țara dintre Jiuri” va avea loc pe 10 aprilie 2025, la Casa de Cultură a Studenților din București.

Intrarea este liberă.