Ultimii meşteri pricepuţi în confecţionarea draniţei
Confecţionarea draniţei a devenit un meşteşug aproape uitat, deşi încă unii săteni bistriţeni mai folosesc şindrila pentru acoperişurile caselor ori a adăposturilor pentru animale.
06 Aprilie 2021, 22:46
La Sângeorz - Băi mai regăsim doi meşteri pricepuţi care fac draniţa şi ei spun că nu le lipsesc comenzile deloc. Traian Șorecău a Boicului și Florin Sârbu sunt cei doi sîngeorzeni care stăpânesc această artă de a confecţiona draniţa, transmite Viorel Grosu, corespondent Radio Antena Satelor. Cu toţii ştim, cei care trăim la sate, că înainte de țiglă ori tablă, cu dranițe de fag sau molid se acopereau casele.
„Un asemenea acoperiș ține și 40 de ani dacă lemnul e bun și dranițele bine și corect făcute. Înainte țineau mai mult pentru că, în lipsa hornețelor, fumul era lăsat în pod și asta ajuta la durabilitate”, spune Traian Şorecău, cel mai în vârstă meşter.
Cei doi meşteri se pot lăuda cu sute de mii de dranițe realizate, iar la cei 80 de ani de viaţă, badea Traian încă mai lucrează cu lemnul. Draniţele sunt folosite şi acum la acoperişul caselor, chiar Muzeul Grăniceresc din Năsăud s-a acoperit recent cu draniţă nouă.
Foto: Pixabay
