Hramul Catedralei Mitropolitane din Timişoara: Mitropolitul Ioan îndeamnă la unitate pentru credință și neam

'Tradiţia ne spune că acea cămaşă pe care o purta Iisus (la judecată şi răstignire, n.r.) ar fi fost ţesută de Maica Domnului şi nu s-au îndurat să o sfârtece şi au tras la sorţi să vadă căruia dintre cei patru soldaţi care L-au răstignit îi va reveni şi cămaşa întreagă. Mare păcat face acela care astăzi sfârtecă cămaşa Învierii Bisericii, care rupe din Biserică. Vin şi de o parte şi de alta şi rup din cămaşa lui Hristos. Cămaşa lui Hristos este încă întreagă, dar mulţi râvnesc să o sfâşie. Nouă, preoţilor şi ierarhilor, ni s-a dat în custodie să păstrăm cămaşa lui Hristos, unitatea Bisericii. Căci unitatea Bisericii stă la temelia unităţii noastre naţionale, a neamului nostru. De va sfâşia cineva Biserica, uşor le va fi altora să sfâşie şi ţara. Ţara nu se apără doar cu puşca, ci cu credinţa în Prea Sfânta Treime Dumnezeu şi cu rugăciunile către Prea Sfânta Treime Dumnezeu', a afirmat Înaltpreasfinţia Sa Ioan, Mitropolitul Banatului.

Mii de credincioşi participă, luni, la hramul de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş al Catedralei Mitropolitane din Timişoara, aceştia ajungând aici încă din ajunul prăznuirii Înălţării Sfintei Cruci.

Mitropolitul Ioan al Banatului a vorbit, la slujba de priveghi, despre semnificaţia Sfintei Cruci, despre jertfa Mântuitorului pe cruce, despre importanţa păstrării unităţii Bisericii şi despre legătura Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş cu Banatul.

'Să nu credeţi că Sfântul Iosif a avut o viaţă uşoară, mai ales că a păstorit în Banat când această parte de ţară era sub ocupaţie otomană şi nu avem nicio mărturie că vreun bănăţean din vremea aceea ar fi trecut la islam', a subliniat mitropolitul.

Potrivit protopopului Timişoarei, Zaharia Pereş, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş l-a format pe cel dintâi episcop al Banatului, pe Gherasim, iar hramul dedicat praznicului Sfântului pare să fi devenit cel dintâi în sufletele credincioşilor, întrucât primesc aici mângâiere şi vindecare.

'Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş s-a născut în părţile Dalmaţiei, iar la 12 ani a rămas orfan, fiind doar în grija mamei. S-a mutat în Macedonia, unde a învăţat în şcoala Ohridei, cetate despre care se spune că avea 365 de altare. La 20 de ani a plecat în Muntele Athos, de unde va veni la Timişoara, traversând Dunărea pe la Bela Palanca, unde face o minune cu trecerea cailor pe ponton, iar când ajunge în localitatea Jamu Mare, paşa Ismail trimite o ceată de călăreţi în urma Sfântului, pe care-l roagă să treacă prin faţa casei sale, întrucât cea dintâi cadână a lui, care era creştină şi fiică a cneazului din Vărădia, nu poate să nască. După ce Sfântul a trecut cu caleaşca prin faţa casei, cadâna a născut un băieţel. Paşa va cădea într-o bătălie, iar cadâna şi fiul născut ajung la tatăl cneaz de Vărădia. Copilul va fi botezat la creştinism, se va numi Gherasim şi va ajunge episcop de Caransebeş. Aşadar, Sfântul Iosif face primul episcop din zonă', a declarat, pentru AGERPRES, protopopul Timişoarei, Zaharia Pereş.

Ajuns la Timişoara, Sfântul Iosif a făcut multe minuni, de la intrarea în oraş până la retragerea la mănăstirea de la Partoş, una dintre ele fiind stingerea flăcărilor unui mare incendiu care a cuprins oraşul. Sfântul se roagă puternic, iar după trei zile de rugăciuni în chilie a venit ploaia care a stins focul. Când a ieşit din rugăciune, pe mâna stângă avea întipărit semnul crucii, care strălucea ca aurul, semn cu care a şi murit.

'Mergând pe străzile oraşului, vindecă ologi în numele Mântuitorului şi peste 1.000 de oameni l-au însoţit până la mănăstirea Partoş, unde s-a retras. Pe 15 august 1656 a plecat la Domnul, iar pentru o oră, toate clopotele au tras singure', povesteşte părintele Zaharia Pereş.

Minunile pe care oamenii le percep, rugându-i-se Sfântului, continuă şi astăzi.