Mănăstirea “Aladja” – mărturii în stâncă

Și asta pentru că deține, în acest moment, cea mai bine conservată frescă dintr-o biserică rupestră.
Sfinții pictați direct pe piatra de calcar au rezistat timpului, surprinzător, și sunt dovada înfloririi celui de al doilea }arat Bulgar, în secolele XIII-XIV. Mănăstirea – cu toate elementele ei: spațiu de rugăciune, spații de locuit, spațiu de muncă, bucătărie, depozite și, bineînțeles, o bisericuță pictată - a fost săpată în stânca măsurând cu puțin peste 40 de metri înălțime. La primul nivel sunt situate biserica principală, chiliile monahilor, trapeza, bucătăria, o capelă pentru efectuarea serviciilor funerare, mai multe cripte și depozitele. Spațiile comunică ingenios între ele, păstrându-se o parte dintre căile de acces, nișe, lavițe de piatră etc. Cel de al doilea nivel îl reprezintă o nișă care conduce spre o a treia biserică, aceea despre care spuneam că adăpostește frescele pictate.
După cucerirea Bulgariei de către turci, mănăstirea s-a ruinat, puțin câte puțin. Populația creștină din zonă a continuat să se închine în bisericile săpate în piatră, îngrijite de un număr mic de călugări, până către secolul al XVIII-lea, când a fost părăsită definitiv. Despre istoricul mănăstirii se știu astăzi relativ puține lucruri, chiar și numele sub care este cunoscută astăzi, de origine arabo-persană, este cel pe care i l-au dat turcii, “aladja” însemnând “multicoloră” sau, mai degrabă, “bălțată”, referința făcându-se la culorile pe care le lua piatra de calcar în lumina răsăritului.

Catacombele

La vest de mănăstire, la o distanță de 600 m, se află un grup de cave cunoscute sub numele de “Catacombele”. După toate probabilitățile, aici a fost o sihăstrie, în secolele IV-VI, descoperindu-se o veche biserică în piatră, chilii, precum și cinci nișe funerare. Pe pereți au fost săpate două cruci, precum și literele “alfa” și “omega”. Astăzi, aici vine numeroși credincioși care aprind lumânări și lasă diverse ofrande, de la pâine și fructe până la bani.

Picnic... în biserică

În anul 1915, Societatea de Arheologiea primit drepturile asupra mănăstirii Aladja, precum și a unui întreg spațiu împădurit, din împrejurimi, cunoscut până astăzi sub numele de “Parcul Englezesc”. Arheologii au conlucrat atunci cu membrii Societății de Turism din Varna, pentru a tranforma locul într-un adevărat loc de vilegiatură. În micul muzeu din apropierea mănăstirii rupestre se pătrează câteva fotografii de epoca, unele dintre ele înfățișând tineri aflați la... picnic, pe lespezile din biserica principală a complexului monahal.

Un text de Simona Lazăr

Foto: Pixabay