Mănăstirea „Sântul Prooroc Ilie" – Topliţa

Gândul întemeierii acestei mănăstiri a luat naştere în anul 1911, pe când Patriarhul Miron Cristea, era episcop de Caransebeş. În anul 1910, frumoasa bisericuţă de lemn construiă în anul 1847, a fost adusă din comuna vecină Stânceni, (sat vestit pentru meşterii în prelucrarea lemnului) până la Topilţa.

În ziua Sfântului Prooroc Ilie (20 iulie 1928), Patriarhul Miron Cristea a adresat episcopului Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului şi Clujului, pe teritoriul cărei Eparhii se găsea atunci localitatea Topliţa, o scrisoare, care cuprindea toate relaţiile şi datele privitoare la viitorul aşezămănt.

Deşi relativ modestă ca dimensiuni (lungimea este de 14 m, iar lăţimea de 5 m), biserica se impune totuşi ca o construcţie de o deosebită frumuseţe arhitecturală. Ea îmbină armonios moştenirea străbună - forma poligonală a pronaosului, întâlnită atât în Transilvania, cât şi în Moldova - cu noutăţile constructive ale meşterilor moldoveni din secolul al XVIII-lea.

Sfinţirea mănăstirii s-a făcut în ziua de duminică, 21 octombrie 1928, în prezenţa ctitorului ei Patriarhul Miron Cristea care a mărturisit: „Am mai făcut aceasta şi din datoria ce am simţit-o faţă de părinţii mei, George şi Domniţa, ţărani, îngropaţi aici, ca voi să veniţi aici şi să vă închinaţi la piatra mormăntului lor, aducându-vă aminte că ei au dat pe primul patriarh al României şi mergând acasă, să vă trageţi de la gură, ca să puteţi îngriji de creşterea copiilor vostri, dându-i la şcoală, că nu se ştie în care din copiii voştri, azi desculţi, se ascunde un om mare.”

Expoziţia permanentă a muzeului mănăstirii cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datând din secolul al XVIII-lea. Dintre acestea menţionăm, în chip deosebit, fragmentele tâmplei bisericii Mănăstirii Doamnei, pictată în anul 1755, de meşterul zugrav Andrei din Sunfalău, precum şi icoanele împărăteşti pictate de acelaşi zugrav. Icoane pe lemn de o valoare asemănătoare şi tot de la mijlocul secolului al XVIII-lea provin de la vechile biserici din Topliţa şi Stânceni. Unele dintre icoanele expuse au fost pictate de un alt renumit meşter transilvănean, Pavel Dumbrăvean. Icoanele pe lemn din secolul al XVII-lea şi din primele decenii ale veacului următor sunt legate în mod direct de arta iconografică ortodoxă din centrul Transilvaniei, lucrări similare fiind frecvente în bisericile din satele de pe Mureş şi Târnave.

Ziua de 20 iulie a devenit hramul Mănăstirii "Sfântului Ilie". Cu această ocazie, aici îşi dau întâlnire pelerini din Maramureş, Moldova, Ţara Bârsei, din ţinuturile Năsăudului şi din străinătate. Atmosfera acestor întâlniri este emoţionantă, ele constituindu-se, de fiecare dată, în minunate prilejuri de înălţare sufletească pentru toţi participanţii.

Când drumurile vă poartă în Harghita, poposiţi şi la această mănăstire din Topliţa care poartă, peste timp, semnele credinţei noastre!

Foto: Wikipedia