Vinerea seacă - credinţe şi superstiţii
Pentru creștinii ortodocși și greco-catolici, această zi de vineri este una cu totul specială. Este numită și Vinerea Mare, Vinerea Seacă, Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră.

17 Aprilie 2020, 09:25
Este ziua în care se comemorează judecata, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea și moartea Mântuitorului Iisus Hristos.
Oamenii rămân azi fără protecţie divină, susţin cercetătorii etnografi , fiind o zi de post negru și aliturgică. În biserici nu se oficiază niciuna din cele trei liturghii. Singura ceremonie este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă, în mijlocul bisericii.
Ceremonia simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Seara preoții vor oficia slujba numită Prohodul Domnului sau a Plângerii la mormânt.
Preoții poartă Sfântul Epitaf în jurul bisericii, într-o procesiune specială de înmormântare. Sfântul Epitaf este așezat apoi pe Sfânta Masă din altar, simbolizându-se astfel punerea Domnului în mormânt. Aici rămâne până la Înălțare.
Sunt şi o serie de superstiţii legate de Vinerea Seacă .Cine face vreun rău semenului său, în această zi, va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa iar cel ce reuşeşte să ţină post negru va fi ajutat de Dumnezeu să scape de boli.
Chiar şi în zilele de astăzi, sunt săteni în Bistriţa-Năsăud care, la primele ore ale dimineţii din vinerea seacă, înainte de răsăritul soarelui, merg la câte o apă curgătoare, intră în ea, cam până la genunchi, şi dau cu apă pe mâini, pe piept, pe cap, pe toate părţile corpului uman, având credinţa că toate durerile trupului le va lua apa curgătoare şi le va duce cu ea.
Dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi roditor. În biserici nu se bat clopotele, nici măcar dacă moare cineva. În acest caz, preoţii folosesc doar toaca, pentru că este o zi a durerii şi a patimilor Mântuitorului.
Sursa: Viorel Grosu
Foto: pixabay